Decizia Curții Constituționale privind pensiile magistraților se apropie după cinci amânări
Curtea Constituțională va discuta miercuri sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) referitoare la modificarea unor legi privind pensiile magistraților, după ce instituția a amânat pronunțarea în cinci rânduri asupra obiecției de neconstituționalitate. La ședința CCR, programată pentru ora 11:00, nu se preconizează o nouă amânare, conform unor surse.
Judecătorii CCR ar putea decide fie să trimită la Curtea de Justiție a Uniunii Europene solicitarea șefei ÎCCJ, Lia Savonea, de a se pronunța asupra reformei pensiilor magistraților, fie să se pronunțe pe fond asupra sesizării instanței supreme. Până acum, mai multe obstacole au împiedicat pronunțarea Curții, inclusiv cererea de concediu paternal a judecătorului Gheorghe Stan, care s-a prezentat însă la ședința din 11 februarie, unde pronunțarea a fost amânată.
Pe 10 februarie, ÎCCJ a solicitat CCR să ceară Curții de Justiție a Uniunii Europene să se pronunțe asupra reformei pensiilor magistraților, invocând necesitatea verificării compatibilității măsurilor naționale cu exigențele dreptului Uniunii Europene. Fostul președinte al CCR, Augustin Zegrean, a declarat pe 11 februarie că, în cazul în care Curtea va da curs solicitării ÎCCJ, o soluție de la CJUE ar putea veni într-un termen de aproximativ doi ani, menționând exemple de succes pentru magistrați din Polonia și Ungaria.
Modificările propuse pentru pensiile magistraților
Inițiativa legislativă prevede următoarele modificări în domeniul pensiilor de serviciu ale magistraților:
- Stabilirea vârstei de pensionare prin referire la vârsta standard din sistemul public de pensii;
- Instituirea vârstei minime de pensionare de 49 de ani până la 31 decembrie 2026;
- Introducerea unei vechimi în muncă de cel puțin 35 de ani;
- Creșterea treptată a vârstei de pensionare cu câte un an pentru fiecare generație de magistrați;
- Etapizarea vârstei standard de pensionare până la 65 de ani;
- Etapizarea condiției de 35 de ani vechime totală în muncă, nu doar în magistratură.
Proiectul stabilește un cuantum al pensiei de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor brute lunare și a sporurilor pentru care au fost reținute contribuții de asigurare socială, cu limitarea cuantumului net al pensiei de serviciu la 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de pensionare.
