Decizia Curții de Apel Ploiești: CCR a afirmat suveranitatea poporului român! Lipsa dovezilor solide împiedică anularea alegerilor
Vineri, Curtea de Apel Ploiești a publicat motivarea în cazul suspendării deciziei Curții Constituționale (CCR) de anulare a alegerilor prezidențiale din anul precedent. Între timp, CCR a depus recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) în legătură cu decizia de la Ploiești.
În motivare se menționează că „nu se putea autosesiza CCR, deoarece avem prevederi clare, CCR trebuie să fie sesizată de partide politice, dar nu există instituția autosesizării”. De asemenea, se afirmă că CCR a interpretat în mod abuziv cauza, depășind termenul în care se putea lua în discuție o astfel de procedură.
Curtea de Apel Ploiești a concluzionat că „nu există probe suficiente care să ateste fraudele invocate pentru anularea alegerilor”. În plus, se arată că, potrivit raportului Comisiei de la Veneția, deciziile de a invalida alegerile ar trebui să fie luate în circumstanțe specifice, iar în cazul CCR nu a fost dovedită fapta care să justifice anularea procesului electoral, pentru a nu afecta încrederea alegătorilor în legitimitatea acestora.
Unul dintre motivele invocate de Curte este că, prin Hotărârea CCR nr. 31 din 2 decembrie 2024, a fost confirmat și validat rezultatul alegerilor pentru funcția de Președinte al României din primul tur, programat pe 24 noiembrie 2024, stabilindu-se că „se va organiza al doilea tur de scrutin pe 8 decembrie 2024, cu domnul Călin Georgescu și doamna Elena-Valerica Lasconi, în această ordine.”
Conform art. 52 alin. (2) și (3) din Legea nr. 370/2004, cererea de anulare a alegerilor se poate face de partidele politice, în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării, iar soluționarea cererii se face până la data prevăzută de lege pentru anunțarea rezultatelor. Curtea a constatat că nu a existat o cerere validă de anulare a alegerilor și că anularea a fost dispusă după începerea votării pentru turul II, încălcând astfel propria hotărâre anterioară prin care au fost validate rezultatele primului tur.
Un alt motiv de nelegalitate menționat se referă la faptul că hotărârea atacată a fost emisă cu încălcarea condițiilor de fond stipulate de art. 52 din Legea nr. 370/2004. Curtea a reținut că pentru anularea alegerilor este necesară existența unor dovezi de fraudă care să modifice ordinea candidaților, iar dovezile prezentate nu au fost dovedite corespunzător.
De asemenea, Curtea a subliniat că anularea alegerilor în ansamblul său a încălcat dreptul fundamental al cetățenilor de a alege, prevăzut de art. 36 alin. (1) din Constituția României, având ca rezultat limitarea dreptului de vot al cetățenilor care au participat la alegerile din turul I.
Curtea a reținut că Hotărârea CCR nr. 32 din 6 decembrie 2024, deși are o perioadă limitată de aplicare, afectează în mod general întregul proces electoral, nespecificând destinatarii acesteia. Acest act a fost considerat un act administrativ cu caracter normativ, fiind admisibilă acțiunea în anulare formulată conform Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004.
Curtea de Apel Ploiești a admis cererea unei persoane privind anularea Hotărârii CCR din 6 decembrie 2024, suspendând executarea acesteia până la soluționarea definitivă a cauzei. CCR a atacat această decizie cu recurs, iar Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești și alte persoane fizice au contestat, de asemenea, decizia Curții de Apel. Alte zece acțiuni vizând Hotărârea CCR sunt înregistrate la Curtea de Apel Ploiești, iar unele au termene fixe de judecată.
Decizia Curții de Apel Ploiești nu este definitivă, având drept de recurs, însă suspendă efectele hotărârii CCR, ceea ce a generat discuții privind organizarea alegerilor prezidențiale în luna mai. Fostul judecător al CCR, Augustin Zegrean, a declarat că „în acest moment nu se mai fac alegeri”, iar avocatul Adrian Toni Neacșu a subliniat că hotărârea de suspendare este executorie. Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a decis sesizarea Inspecției Judiciare pentru verificări legate de eventuale abateri disciplinare ale judecătorului care a soluționat cazul.
