Decizia Înaltei Curți: Un miliard de euro în joc pentru salariile restante ale judecătorilor în disputa cu guvernul
Înalta Curte de Casație și Justiție urmează să pronunțe joi soluția definitivă într-un proces câștigat în primă instanță împotriva Guvernului și Ministerului Finanțelor, referitor la plata unor drepturi salariale restante către magistrați. Aceste drepturi au rezultat din majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești. Procesul se află în faza de recurs, după ce Curtea de Apel București a admis pe 5 mai acțiunea introdusă de Înalta Curte, obligând Guvernul și Ministerul Finanțelor să plătească, inclusiv prin rectificare bugetară, drepturile salariale restante ale magistraților.
Miza procesului se ridică la aproximativ 5 miliarde de lei (1 miliard de euro). Curtea de Apel București a stabilit că Guvernul și Ministerul Finanțelor trebuie să pună în executare decizia în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii instanței, cu penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere.
În cererea de chemare în judecată, semnată de președinta instanței, Lia Savonea, Înalta Curte susține că neplata sumelor restante afectează dreptul de proprietate al judecătorilor care dețin titluri executorii neexecutate de peste zece ani. În plus, instanța supremă acuză Guvernul că încalcă principiul separării puterilor în stat și subminează legitimitatea instanțelor.
În timpul procesului, reprezentantul Guvernului a solicitat sesizarea Curții Constituționale cu o excepție de neconstituționalitate a unor articole din legea contenciosului administrativ, pentru a clarifica dacă o instanță poate impune Guvernului alocări bugetare suplimentare. De asemenea, Guvernul a cerut și sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene, solicitând suspendarea procesului până la o decizie a CJUE.
Pe 2 iulie, premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat că a decis sesizarea Curții Constituționale pentru a soluționa un conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte, în legătură cu plata restanțelor salariale. Bolojan a afirmat că instanța s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară, depășind sfera de competență atribuită constituțional.
Proiectul de buget transmis Parlamentului de Ministerul Finanțelor, în luna martie, prevedea aproape 5 miliarde de lei (1 miliard de euro) pentru Înalta Curte în 2026, o creștere de aproximativ 50% față de anul precedent, destinate achitării drepturilor salariale restante. Restanțele au apărut după ce, în 2023, Înalta Curte și Parchetul General au decis majorarea salariilor judecătorilor și procurorilor cu 25%, aplicabilă retroactiv din anul 2018. Guvernul a decis însă amânarea unei părți din aceste plăți, redirecționând fondurile către un pachet de ajutoare sociale de 1,1 miliarde de lei.
