Decizia judecătorilor bucureșteni în cazul lui Alexandru Bălan
Judecătorii de la Curtea de Apel București au stabilit un nou termen în dosarul lui Alexandru Bălan, fost director adjunct al Serviciului de Informații și Securitate (SIS) din Republica Moldova, suspectat de trădare prin transmiterea de informații secrete de stat, în formă continuată. Noul termen a fost fixat pentru data de 2 noiembrie 2026, iar cazul se află în faza Camerei preliminare.
La finalul acestei etape, judecătorii ar putea valida ancheta procurorilor DIICOT și ar putea dispune începerea procesului, dar ar putea, de asemenea, să retrimită dosarul înapoi la procurori pentru completarea sau refacerea urmărilor penale.
Alexandru Bălan a fost extrădat în aprilie 2026, fiind predat polițiștilor din Moldova în vama Albița, după ce a fost condamnat în Chișinău la 1,6 ani de închisoare cu executare pentru divulgarea secretului de stat.
Pe 8 septembrie 2025, procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală, împreună cu polițiști ai Direcției de Combatere a Criminalității Organizate din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române, au anunțat punerea în aplicare a unui mandat de aducere emis pe numele lui Bălan, în vârstă de 47 de ani, cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de trădare prin transmiterea de informații secrete de stat, în formă continuată.
Conform probatoriului administrat, începând cu anul 2024 și până în prezent, Bălan a fost implicat în activități de divulgare neautorizată a unor informații secrete de stat către ofițeri din cadrul Comitetului Securității de Stat – KGB al Republicii Belarus, ceea ce ar fi putut pune în pericol securitatea națională a României. Între anii 2024-2025, suspectul a avut două întâlniri în Budapesta, Ungaria, cu ofițeri de informații din KGB, existând suspiciuni că aceste întâlniri aveau ca scop transmiterea de instrucțiuni și efectuarea de plăți pentru serviciile prestate.
Investigația, desfășurată sub egida EUROJUST, a beneficiat de sprijinul serviciilor de informații din România, Ungaria și Cehia, precum și de sprijinul procurorilor din Ungaria, Cehia și Republica Moldova.
Pe parcursul întregului proces penal, persoanele cercetate beneficiază de drepturile și garanțiile procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, inclusiv de prezumția de nevinovăție.
