Decizie crucială la București: CCR va analiza legalitatea apartenenței falezei de la nord de stat
Un proces cu miză importantă se desfășoară la București, vizând un teren din cartierul constănțean Faleză Nord. Proprietarul actual al terenului a fost dat în judecată de Apele Române, care revendică terenul drept faleza litoralului românesc. Cazul se află în rejudecare, după ce instanța supremă a admis recursul Apele Române împotriva deciziei Curții de Apel București, remandând dosarul judecătorilor din capitală.
Curtea Constituțională a României a fost sesizată pentru a stabili dacă este constituțional ca faleza să aparțină Statului Român. Până la răspunsul Curții Constituționale, dar și pentru efectuarea expertizei încuviințate, următoarea înfățișare în procesul pentru terenul din Faleză Nord se va desfășura în luna februarie 2026.
Excepția de neconstituționalitate
În speță, este vorba despre un teren de 500 mp, situat pe strada Pescarilor, revendicat de Apele Române în dosarul 13140/212/2020. Judecătorii din București au admis cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate, argumentând astfel:
„Admite cererea și dispune sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 alin. 1 și pct. 32 din anexa nr. 1 din Legea nr. 107/1996, precum și a dispozițiilor art. 6 alin. 2 lit. d și e și art. 7 din OUG nr. 202/2002, astfel cum a fost aprobată prin Legea nr. 280/2003, față de dispozițiile art. 1 alin. 3 și 5, art. 21 alin. 3, art. 31, art. 53 alin. 2, art. 44 alin. 1 și 2 teza 1 și 2, art. 115 alin. 6 din Constituție, prin raportare la art. 1 din Protocolul Adițional nr. 1 la CEDO și art. 136 din Constituție. Definitivă.”
Decizia a fost pronunțată pe 14.11.2025. Articolul 3 alineatul 1 și punctul 32 din Anexa 1 din Legea apelor stipulează că faleza și plaja mării aparțin domeniului public al statului, definind faleza mării drept „mal abrupt rezultat ca urmare a acțiunii erozive a mării”. De asemenea, Articolul 6 din OUG 202/2002 menționează că falezele care sunt în contact cu marea sau cu proprietatea publică a statului până la 10 m în spatele crestei falezei aparțin domeniului public al statului.
Articolul 7 din aceeași ordonanță prevede că pe domeniul public al statului din zona costieră se recunoaște doar dreptul de exploatare sau de utilizare, fără a exista vreun drept privat care să se poată opune proprietății publice. Autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și gospodărirea apelor este abilitată să verifice statutul legal al proprietății în zona costieră și să acționeze pentru respectarea dreptului proprietății publice. Orice hotărâre sau decizie a autorităților publice locale care încalcă aceste mențiuni este nulă de drept.
Excepția de neconstituționalitate invocată în procesul pentru terenul din Faleză Nord contestă aceste texte legale prin raportare la drepturile constituționale vizând proprietatea privată într-un stat democratic, garantate prin Constituție, precum și faptul că drepturile garantate nu pot fi constrânse prin ordonanțe de urgență, fiind invocate și prevederi ale Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO).
Contextul procesului
În primă instanță, Tribunalul Constanța a admis acțiunea în revendicare formulată de ANAR-ABADL pentru terenul de 500 mp din Faleză Nord. Judecătorii constănțeni au obligat pârâtul să lase în deplină proprietate și liniștită posesie, în domeniul public al Statului Român și în administrarea reclamantei, imobilul teren-faleză, liber de construcții. Tribunalul a decis și rectificarea cărții funcțiare nr. 203185 a UAT Constanța, radierând mențiunile despre dreptul de proprietate înscris în favoarea proprietarului dat în judecată.
Procesul a fost strămutat la București după ce Apele Române au câștigat în primă instanță la Tribunalul Constanța. Ulterior, judecătorii bucureșteni au admis apelul declarat de proprietarul actual, stabilind că Apele Române nu ar fi avut calitatea procesuală necesară pentru a deschide procesul de revendicare a terenului. Însă, Înalta Curte de Casație și Justiție a României a admis recursul ANAR-ABADL, impunând rejudecarea procesului.
Decizia Curții de Apel București, după rejudecare, va fi din nou supusă recursului, care va fi analizat de Curtea Supremă de Justiție a României.
