Descoperirea vestigiilor antice din Constanța
Vestigii de o mare valoare se află sub clădirile moderne din Constanța. În inima fostului Tomis, sub o unitate de cazare de la malul mării, au fost descoperite ruinele celei mai mari basilici paleocreștine din Dobrogea și ale unui amfiteatru roman unic în regiune.
Descoperiri ascunse în subsolul unui hotel
La intersecția străzilor Dragoș Vodă și Mircea cel Bătrân, în subsolul hotelului din zona Peninsulară, se păstrează fragmentar rămășițele unei construcții monumentale: o basilică de mari dimensiuni, ridicată cel mai probabil în Antichitatea Târzie, și ruinele unui vechi amfiteatru roman. Arheologul Radu Petcu, cercetător în cadrul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC), afirmă: „Avem de-a face cu cea mai mare basilică identificată până acum în Dobrogea. Este posibil să fi fost basilica episcopală a Tomisului, care era un scaun episcopal important în acea perioadă.”
Un trecut pierdut sub betonul regimului comunist
Descoperirea acestor vestigii a avut loc în anii 1988–1989, în timpul lucrărilor de construcție pentru hotelul Partidului Comunist. Autoritățile vremii nu au permis desfășurarea unor cercetări arheologice sistematice, iar doar câteva fotografii păstrate în arhiva muzeului surprind imaginea fundațiilor antice, nivelate de buldozere.
„Pe vremea regimului comunist se alegea când să fie și când să nu fie prieteni cu vestigiile și cu istoria. Partea neplăcută a lucrurilor a fost că în timp ce se săpau aceste fundații nu s-a făcut niciun fel de cercetare arheologică. Avem în arhiva muzeului câteva fotografii făcute de undeva de sus de pe mal și se vede foarte bine cum buldozerele nivelau fundul gropii pentru a turna fundația hotelului”, explică Radu Petcu.
Dimensiunile impresionante ale basilicii și amfiteatrului
Basilica avea o lungime de aproximativ 55–60 de metri și o lățime de 25 de metri, fiind una dintre cele mai impunătoare construcții religioase ale epocii. Aceasta se suprapunea parțial peste o construcție mai veche – un amfiteatru roman de mari dimensiuni, estimat la aproximativ 55 × 30 metri, având o capacitate de până la 2.500 de spectatori.
Gladiatorii de la Tomis
La Tomis sunt cunoscuți în jur de șase, șapte gladiatori. Arheologul Radu Petcu menționează că „publicul cunoaște foarte bine că în Antichitate romanii aveau o plăcere și inventaseră mai multe tipuri de gladiatori pe care îi puneau să se bată unul cu altul.”
Printre gladiatorii descoperiți se numără Attalos, un gladiator de tip bestiarius, specializat în lupte cu animale sălbatice, și Amarantos („Nemuritorul”), menționat pe o stelă descoperită în 1900. Dacul Skirots, singurul gladiator autohton identificat până acum, este reprezentat în armură de retiarius. Un alt personaj interesant este Argutos, posibil originar din Grecia, care ar fi obținut șase victorii în arenă.
Împăratul Valens și episcopul Bretanion
O legendă locală susține că aici s-ar fi putut desfășura faimosul episod din anul 369, în care împăratul Valens, adept al arianismului, l-a confruntat pe episcopul ortodox Bretanion, cerându-i să treacă la erezie. Bretanion a refuzat și a ieșit din basilică împreună cu întreaga comunitate. Ruinele basilicii se află foarte aproape de Poarta Mare a cetății Tomis, ceea ce susține ipoteza că evenimentul ar fi avut loc în acest lăcaș de cult.
Planuri de restaurare și punere în valoare
Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța propune un proiect de restaurare și valorificare a vestigiilor arheologice. Acest proiect ar putea duce la amenajarea unui spațiu de vizitare pentru public. Până acum, proprietarul hotelului a investit 700.000 de dolari în conservarea vestigiilor.
Radu Petcu subliniază importanța acestei zone, menționând că nu este vorba doar despre cea mai mare basilică paleocreștină din provincie, ci și despre singurul amfiteatru roman cunoscut în partea dobrogeană a Imperiului Roman.
