Descoperiri fascinante în Grecia: instrumente de lemn de 430.000 de ani
Arheologii din Grecia au descoperit unelte de lemn de mână vechi de 430.000 de ani, reprezentând cele mai vechi exemplare de acest fel din lume. Cele două unelte, găsite în Peloponez, sudul Greciei, au fost create de o specie de hominin necunoscută care a trăit înaintea oamenilor moderni.
„Aceste obiecte reprezintă cele mai vechi unelte de lemn de mână descoperite vreodată, împingând cu cel puțin 40.000 de ani dovezile utilizării acestui tip de unelte”, au declarat cercetătorii. Una dintre unelte, găsită în situl Marathousa, are o lungime de 81 de centimetri și este ciobită și despicată la un capăt, sugerând că a fost utilizată probabil ca baston de săpat. Autorii studiului menționează că „unealta are o morfologie și o dimensiune comparabile cu bastoanele de săpat”. Cealaltă unealtă de lemn, de 5,7 centimetri lungime, a fost complet decojită, cu capătul rotunjit și cu mici indentări. Este posibil să fi servit la confecționarea uneltelor din piatră.
Artefactele au fost îngropate în sol umed, ceea ce a permis conservarea uneltelor de lemn și a altor materiale organice într-un mediu cu oxigen redus. Oamenii de știință au excavat și rămășițele de animale și plante de la sit, permițându-le să reconstruiască peisajul din perioada utilizării uneltelor. Fauna include mamifere terestre și semiacvatice, precum și moluște de apă dulce, țestoase și păsări, indicând un mediu bogat de mal lacustru. Descoperirile includ rămășițe de elefanți, hipopotami, cerbi și mistreți.
La momentul utilizării uneltelor, clima în Europa trecea printr-o „perioadă glaciară extrem de rece”, însă acest mediu de lângă lac ar fi oferit condiții relativ confortabile. Uneltele datează de aproximativ 430.000 de ani, cu circa 130.000 de ani înainte de apariția Homo sapiens, iar specia de hominin care le-a creat rămâne necunoscută. „Nu există rămășițe umane din Marathousa pentru această perioadă și, momentan, există o oarecare ambiguitate privind specia de hominin. Ar putea fi Homo heidelbergensis sau, posibil, Neanderthalieni foarte timpurii”, au explicat cercetătorii.
Anterioarele descoperiri la sit au identificat unelte din piatră și os, iar descoperirea recentă a uneltelor de lemn sugerează că oamenii timpurii utilizau o varietate de materiale. De exemplu, cea mai veche structură din lemn cunoscută în lume, descoperită în Zambia, datează de 476.000 de ani și este chiar mai veche. „Înțelegem că acești hominini aveau cunoștințe despre proprietățile diferitelor materiale și foloseau unelte diferite, probabil pentru sarcini diferite”, au adăugat cercetătorii. Katerina Harvati, profesor de paleoantropologie, a afirmat că aceste unelte „oferă o privire rară asupra unei componente a tehnologiei lor despre care știm foarte puțin, cea bazată pe materiale vegetale [perisabile], mai degrabă decât pe piatră.”
Ele „subliniază adaptabilitatea și flexibilitatea comportamentală a homininilor din Marathousa”, au concluzionat cercetătorii. Săpăturile la sit au fost efectuate între 2013 și 2019, iar bastonul de săpat a fost descoperit în 2015, iar unealta de lemn a cărei utilizare este incertă a fost găsită în 2018.
