Descoperiri fascinante în inima celei mai mari morminte antice din sudul Dobrogei, la Mangalia
Descoperirile arheologice din județul Constanța continuă să ofere noi informații despre viața oamenilor din Antichitate. Recent, în municipiul Mangalia, a fost cercetată cea mai mare movilă funerară (tumul) din sudul Dobrogei, având o înălțime de 12 metri și un diametru de 70 de metri, vizibilă chiar și de pe mare.
În cadrul sitului „Necropola tumulară a orașului antic Callatis“, Muzeul Național de Istorie a României a efectuat săpături sistematice, descoperind un complex funerar vechi de peste 2.300 de ani. Pe 4 iulie a.c., arheologii au descoperit trei cununi funerare aurite și mai multe podoabe și piese de port din aur, bronz și sticlă. Obiectele datează din secolul III a.Chr. și au fost găsite într-un cavou din piatră acoperit de movila uriașă.
Potrivit lui Nicolaie Alexandru, cercetător științific la Muzeul de Arheologie „Callatis“ din Mangalia, aceasta este „o adevărată comoară ascunsă de peste 2.000 de ani“. Movila funerară adăpostește un cavou monumental ce aparține, cel mai probabil, unei familii influente din Callatis. Cavoul, realizat din piatră, a fost identificat pe o lungime de 18 metri, iar cercetările continuă, în special în zona coridorului de acces.
În interiorul cavoului au fost descoperite „paturi“ de piatră, pe care se aflau, în urmă cu 23 de secole, două sarcofage, probabil din lemn. De asemenea, au fost identificate fragmente sculptate și pictate din calcar și marmură, trei cununi funerare aurite, precum și podoabe și piese de port din aur, bronz și sticlă.
Un aspect interesant al cercetării este urmele unui jaf violent care a avut loc în Antichitate. Tumulul a fost jefuit printr-un puț săpat până la cavou, acțiune care a avut loc acum 2.300 de ani. Hoții au furat bijuterii de aur, iar mormântul a fost sigilat ulterior. Cele trei cununi de aur descoperite par să fi fost depuse ulterior, ca ofrande, după sigilarea cavoului. Jefuitorii au coborât cu opaițe la peste 14 metri sub pământ, în întuneric, desfăcând sicriele și luând doar podoabele mai mari.
În mormânt au fost identificate și oase umane, aparținând cel puțin doi indivizi diferiți: unul de 16 – 18 ani și altul de 8 – 11 ani. Conform unor artefacte, cel puțin unul dintre acești indivizi era de sex feminin.
Movila face parte din necropola orașului antic Callatis, fondat de grecii din Heracleea Pontică și Megara, la începutul secolului al IV-lea a.Chr., și a fost unul dintre cele mai influente centre grecești de pe litoralul Mării Negre în perioada secolelor IV – III a.Chr.
O primă sinteză a rezultatelor preliminare ale cercetărilor arheologice dedicate acestui monument funerar va fi prezentată în cadrul Zilelor Europene ale Patrimoniului (12 – 14 septembrie 2025), prin organizarea unui eveniment cultural la Muzeul Național de Istorie a României.
În concluzie, săpăturile arheologice au adus la lumină artefacte de o valoare incontestabilă: două sarcofage din calcar și marmură, decorate cu sculpturi și picturi, bijuterii din aur, bronz, trei cununi funerare cu frunze de bronz aurit și fructe din ceramică aurită, vase ceramice și fragmente de lemn antic cu urme de pigmenți.
