Destinul lui Yoon Suk Yeol
Fostul președinte al Coreei de Sud, Yoon Suk Yeol, aflat sub presiune politică, a fost găsit vinovat de abuz în serviciu, falsificare de documente și obstrucționare a justiției, după ce a încercat, fără succes, să impună legea marțială în țară, în 2024. El a fost condamnat la cinci ani de închisoare. Yoon se confruntă cu alte trei procese pentru acuzații care variază de la insurecție până la încălcarea legislației electorale.
Obstrucționarea justiției
Yoon a fost găsit vinovat de obstrucționarea justiției, după ce a evitat arestarea, de abuz în serviciu, pentru că nu a convocat o ședință de guvern înainte de declararea legii marțiale, precum și de falsificarea unor documente oficiale. Procurorii l-au acuzat că a folosit instituțiile statului „în scopuri personale”, pentru a ascunde fapte ilegale și pentru a submina mecanismele constituționale de control și echilibru.
În ianuarie anul trecut, aproximativ 3.000 de polițiști au fost implicați în două tentative de arestare a lui Yoon, care a mobilizat un număr mare de agenți de securitate pentru a bloca arestarea. Această acțiune a fost calificată de procurorul special drept fără precedent. Yoon a susținut că Biroul pentru Investigarea Corupției, care a încercat să-l aresteze, nu avea competența de a investiga infracțiuni de insurecție.
Insurecție
Potrivit Constituției Coreei de Sud, președinții în funcție beneficiază de imunitate penală, cu excepția cazurilor de insurecție și trădare. Yoon a fost inculpat la 26 ianuarie 2025, în timp ce Parlamentul votase deja suspendarea sa din funcție. Procurorii susțin că Yoon a încercat să submineze Constituția prin declararea legii marțiale în absența unui război sau a unei urgențe naționale.
Yoon este acuzat că a mobilizat trupe și forțe de poliție pentru a bloca accesul în incinta Adunării Naționale, împiedicând astfel parlamentarii să anuleze decretul. El a susținut anterior că a declarat legea marțială pentru a proteja țara de forțe „antistatale” simpatizante cu Coreea de Nord, însă ulterior s-a dovedit că decizia a fost influențată de propriile sale probleme politice.
Procurorii au cerut pedeapsa cu moartea, descriindu-l pe Yoon drept „nepocăit”. Coreea de Sud nu a mai executat nicio condamnare la moarte din decembrie 1997. Procurorii au argumentat că tentativa sa de impunere a legii marțiale din 2024 a afectat demnitatea națiunii mult mai grav decât lovitura de stat militară din 1979.
Sprijinirea unui stat inamic
Procurorii susțin că Yoon a încercat să provoace Coreea de Nord să atace Sudul pentru a justifica declararea legii marțiale. Ancheta se bazează pe probe găsite în telefonul fostului șef al serviciilor de informații militare, Yeo In-hyung, care indicau posibile provocări. De asemenea, s-a invocat un memorandum care părea să promoveze ideea de a „crea o situație instabilă”. Acest proces va analiza, printre altele, dacă Yoon a ordonat zboruri cu drone pe teritoriul nord-coreean pentru a declanșa un conflict militar între cele două state.
Alte acuzații
Yoon este acuzat și de mărturie mincinoasă, în urma declarațiilor făcute anul trecut în procesul fostului prim-ministru Han Duck-soo, judecat pentru sprijinirea insurecției. Procurorii susțin că Yoon a mințit când a afirmat că plănuia convocarea unei ședințe de guvern înainte de declararea legii marțiale. De asemenea, el a fost inculpat pentru implicare ilegală în alegerile prezidențiale din 2022 și pentru declarații false făcute în timpul campaniei electorale.
