Dezinformarea în era digitală: Cum un raport falsificat despre Congresul SUA a captat atenția românilor
Valul de dezinformare declanșat de raportul provizoriu al consilierilor majorității din Comisia Juridică a Camerei Reprezentanților a SUA evidențiază vulnerabilitatea opiniei publice la interpretări eronate. Raportul, care nu este oficial și nu reflectă poziția Congresului american, a avut repercusiuni imediate și semnificative în spațiul politic și mediatic din România.
În perioada 3–5 februarie 2026, mediatizarea online a raportului a generat un impact estimat de 14,3 milioane de vizualizări din aproape 800 de mențiuni în surse relevante, conform evaluării platformei Newsvibe.ro. Aceasta arată o temă cu penetrare rapidă și vizibilitate mare.
Raportul: provizoriu, neasumat, bipartizan și interpretat greșit
Raportul a fost întocmit de stafful consilierilor majorității și nu a fost asumat de întreaga Comisie Juridică, nu a fost preluat de comisia similară din Senat și nu reprezintă o poziție oficială a Congresului SUA. Analizând situația, s-a făcut o comparație: „E ca și cum consilierii parlamentarilor puterii din Comisia de politică externă a Camerei Deputaților ar scrie un raport preliminar pe tema suveranității Danemarcei, iar noi ne-am apuca să țipăm că Parlamentul atacă SUA, deși Parlamentul habar nu are de conținutul său.”
Impactul mediatic și percepția publică
Între 3 și 5 februarie 2026, raportul a fost asociat cu diverse teme, inclusiv:
- România și alegerile prezidențiale din 2024;
- Comisia Europeană/UE;
- Platforme precum TikTok și actori politici locali;
- Relația tensionată SUA–UE în presa mainstream.
Datele sociologice arată că publicul român este conștient de efectele războiului hibrid, cu 75,9% dintre respondenți considerând că dezinformarea influențează opțiunile de vot, iar 61,1% cred că alte state influențează alegerile prezidențiale. În ceea ce privește sursele propagandei și știrilor false, majoritatea persoanelor chestionate au indicat Rusia (45,3%), China (11,8%), SUA (5,8%) și Uniunea Europeană (3,6%). De asemenea, 82,2% dintre români consideră că dezinformarea reprezintă o amenințare majoră la adresa securității naționale.
Contextul actual: manipulare și tehnologii sofisticate
Raportul și reacțiile generate vin într-un context în care proliferarea știrilor false pe rețelele sociale este în creștere, utilizând tehnologii sofisticate și inteligență artificială pentru a influența și manipula opiniile, a polariza societatea și a semăna neîncredere și discordie în comunitățile democratice. Această situație subliniază vulnerabilitatea opiniei publice la dezinformare, cu repercusiuni semnificative în spațiul politic și mediatic din România.