Un lider parlamentar olandez sugerează împărțirea Belgiei
Preşedintele Camerei inferioare a Parlamentului olandez, Martin Bosma, a propus ambasadorului Franţei în Olanda, François Alabrune, o împărțire a Belgiei. Conform presei olandeze și belgiene, Bosma a declarat că Olanda își dorește ca Flandra să se alăture Olandei, în timp ce Valonia ar putea fi anexată de Franţa.
Martin Bosma, în vârstă de 60 de ani, este membru al Partidului Libertății (PVV), o formațiune de extremă dreapta, înființată de Geert Wilders. El nu a retractat aceste declarații, afirmând că „într-o seară ca asta vorbim despre politică și lucruri care s-ar putea întâmpla”.
Planul „Olandei Mari” este sprijinit de declarațiile lui Geert Wilders și este popular în rândul membrilor partidului Vlaams Belang, care pledează pentru un stat flamand independent. În 2021, premierul belgian Bart De Wever și-a reafirmat dorința ca Flandra să se reîntoarcă la Olanda. Statutul Partidului Alianţa Neo-Flamandă (N-VA) al lui De Wever prevede înființarea unei republici flamande, implicând desființarea Belgiei.
Până în 1585, Flandra și Olanda au fost unite, uniunea fiind desființată în urma căderii orașului Antwerpen în Războiul de 80 de ani. Bosma a menționat că în 1993 a fost coorganizator al unei conferințe studențești dedicate „Olandei Mari” și că nu a abandonat niciodată visul de a uni toți olandofonii.
El a subliniat că o astfel de uniune ar crea una dintre cele mai puternice economii din lume, având în vedere fuzionarea porturilor Antwerpen și Rotterdam, care ar putea deveni poarta de intrare a economiei Europei de Nord-Vest. Bosma a adăugat că, deși ideea pare fantastică, oamenii nu sunt încă pregătiți mental pentru o astfel de schimbare.
În trecut, un sondaj din 2010 realizat de Synovate Nederland a arătat că doar 20% dintre olandezi susțineau unificarea Flandrei cu Olanda și Valoniei cu Franţa. Cu trei ani înainte, un studiu realizat de Maurice de Hond a arătat că 45% dintre olandezi erau în favoarea fuziunii regatului olandez cu Flandra.
