Dezvăluiri: Cum au ocolit guvernele, în mod repetat, reglementările fiscale; măsurile menite să controleze datoria publică au fost ignorate
România dispune de o lege care, în teorie, controlează strict cheltuielile publice. Atunci când datoria statului depășește anumite praguri, Guvernul ar trebui să înghețe rapid unele cheltuieli. Totuși, autoritățile au găsit constant modalități de a ocoli aceste reguli prin ordonanțe și derogări. În prezent, datoria publică a depășit 60% din PIB.
În anul 2010, autoritățile din România au fost obligate de către Fondul Monetar Internațional (FMI) să adopte o lege destinată evitării derapajelor bugetare, astfel fiind votată Legea responsabilității fiscal-bugetare (69/2010). Conform acestei legi, Guvernul are obligația de a „aplica strategia fiscal-bugetară anuală potrivit regulilor fiscal-bugetare prevăzute în prezenta lege”, ceea ce înseamnă că trebuie să respecte reguli referitoare la bugetul național, inclusiv menținerea datoriei publice la un nivel sustenabil.
Legea impune tăieri de cheltuieli atunci când datoria crește
Legea prevede înghețarea cheltuielilor publice în funcție de nivelul datoriei publice:
- Dacă datoria publică depășește 45% din PIB, dar este sub 50%: Ministerul Finanțelor Publice trebuie să prezinte un raport privind justificarea creșterii datoriei.
- Dacă datoria depășește 50% din PIB, dar este sub 55%: Guvernul trebuie să prezinte un program de reducere a datoriei, care include înghețarea cheltuielilor pentru salariile din sectorul public.
- Dacă datoria depășește 55% din PIB, dar este sub 60%: Se îngheață salariile din sectorul public și cheltuielile cu asistența socială.
- Dacă datoria depășește 60% din PIB: Se îngheață atât salariile din sectorul public, cât și cheltuielile cu asistența socială, iar Guvernul trebuie să inițieze un program de reducere a datoriei publice.
Autoritățile au ignorat legea și au dat liber cheltuielilor
Deși legea ar trebui să fie un mecanism de control al cheltuielilor statului, autoritățile au ignorat-o în mod repetat. O analiză a ultimilor 5 ani a arătat că, în momentul adoptării „ordonanțelor trenuleț” la final de an, guvernele au adoptat derogări care le-au permis să nu respecte limitele și tăierile de cheltuieli stabilite de lege. Un exemplu este o derogare care viza o declarație ce trebuia semnată de premier și ministrul Finanțelor, prin care își asumau respectarea țintelor pentru regulile fiscale în anul bugetar următor. În ordonanțele trenuleț, autoritățile au promis să respecte doar „strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2025-2027”, evitând astfel măsuri nepopulare, precum înghețarea salariilor și a altor cheltuieli.
Aceleași derogări au fost adoptate și în anii 2023, 2024 și 2025.
Promisiunile Guvernului către oficialii UE
În planul fiscal al României, autoritățile și-au asumat măsuri pentru reducerea deficitului bugetar în următorii 7 ani, estimând că datoria publică va crește peste pragul de 60% abia din 2027. În 2026, datoria era prognozată la 58,5% din PIB. Acest plan a fost negociat cu oficialii europeni încă din 2024 și a fost aprobat în ECOFIN la începutul anului 2025.
În prezent, datoria publică a României a depășit pragul de 60% din PIB, atingând 60% din PIB, respectiv 1.116,5 miliarde lei, la finalul lunii octombrie 2025, și 60,2% în noiembrie, adică 1.121,4 miliarde lei.
Evoluția datoriei publice în ultimii ani
- 2021 – 48,6%
- 2022 – 48,1%
- 2023 – 49,3%
- 2024 – 54,8%
