Dezvăluiri: Frustrarea Papei Francisc față de vicepreședintele american JD Vance
S-ar putea să nu știm niciodată ce i-a spus Papa Francisc vicepreședintelui SUA, JD Vance, în timpul întâlnirii lor foarte scurte de duminică. În clipul video difuzat pe scară largă, abia dacă se aude. În dimineața următoare, Francisc a murit, iar Vance a plecat să viziteze India, găsind timp să scrie pe platforma X că „inima sa este alături de milioanele de creștini care l-au iubit pe Francisc” și lăudându-l pe pontiful decedat, numind una dintre omiliile sale „cu adevărat foarte frumoasă”.
Papa Francisc a fost cât se poate de deschis, fără a da nume, atunci când l-a criticat pe Vance în scrisoarea sa din februarie adresată episcopilor americani. În acea scrisoare, el a reacționat la o tendință mai largă de instrumentalizare a religiei pentru populismul naționalist și autoritar, făcând referire nu doar la Donald Trump, ci și la tratamentul crud al lui Vance față de refugiați și migranți.
În februarie, Vance a avut o „luptă de stradă” online cu Rory Stewart, fost ministru conservator britanic, legată de interpretarea corectă a noțiunii Sfântului Augustin de „ordo amoris” (n.r. ordinea corectă a iubirii). Vance a afirmat că acest concept creștin înseamnă că dragostea și compasiunea încep cu familia, continuând cu vecinii, apoi cu națiunea și, în cele din urmă, cu semenii. Stewart a contestat această interpretare, caracterizând-o drept „o interpretare bizară”, mai puțin creștină și mai mult trib păgân.
Vance a răspuns, cerându-i lui Stewart să caute pe Google „ordo amoris” și punând la îndoială inteligența acestuia, afirmând că „aroganța falsă” este cauza multor eșecuri ale elitelor din ultimii 40 de ani.
Papa Francisc a intervenit, subliniind că „iubirea creștină nu este o expansiune concentrică a intereselor care se extind puțin câte puțin la alte persoane și grupuri”. El a insistat că persoana umană nu este un simplu individ, ci parte a unei comunități mai largi.
Vance nu este singurul populist de extremă dreapta care a strecurat naționalismul în ceea ce pretinde a fi o viziune corectă a creștinismului. El a fost criticat pentru că a susținut o viziune care promovează un „ordo amoris” bazat pe o iubire care construiește o fraternitate deschisă tuturor, fără excepție. Cardinalul Pietro Parolin a fost trimis să îi explice din nou aceste puncte de vedere lui Vance.
Alți lideri populisti de extremă dreapta, precum Viktor Orbán, au perpetuat ideea că o înțelegere corectă a „democrației creștine” este atât „iliberală”, cât și naționalistă. Această abordare este considerată problematică de către mulți catolici, care au experimentat construcția națiunilor ca fiind opresivă în trecut.
Populiștii de extremă dreapta susțin că doar ei reprezintă „poporul adevărat”, instrumentalizând creștinismul în scopuri politice. Giorgia Meloni, de exemplu, afirmă că „identitatea creștină poate fi mai degrabă laică decât religioasă”, sugerând că apartenența este mai importantă decât credința.
Unii populiști de extremă dreapta, precum Matteo Salvini, au criticat ierarhia catolică ca fiind o elită ilegitimă și au sugerat că episcopii americani ar reinstala „imigranți ilegali” pentru a obține fonduri federale, acuzație considerată „foarte urâtă” de cardinalul Timothy Dolan.
