Dilema susținerii ONG-urilor: Este vitală legea care impune transparența identității donatorilor
La începutul acestei săptămâni, Senatul a adoptat un proiect de lege inițiat de AUR și SOS, susținut de PSD, care obligă organizațiile neguvernamentale (ONG) să publice anual datele donatorilor care contribuie cu sume mai mari de 5.000 de lei. Inițiatorii argumentează că acest proiect este necesar pentru a asigura transparența, însă societatea civilă și instituțiile care emit avize în cadrul dezbaterii parlamentare se opun acestei măsuri.
Proiectul de lege impune asociațiilor, fundațiilor și federațiilor să depună anual o declarație detaliată privind toate veniturile și sursele de finanțare, specificând identitatea donatorilor pentru sumele care depășesc 5.000 de lei. Nerespectarea acestei obligații poate duce la suspendarea activității ONG-urilor, iar după un an, acestea pot fi dizolvate.
Inițiativa a fost susținută majoritar în Senat, cu 75 de voturi pentru, 32 împotrivă și 4 abțineri, și urmează să fie dezbătută în Camera Deputaților, care este for decizional în acest caz.
Argumentele inițiatorilor
Parlamentarii de la AUR și SOS justifică această propunere prin invocarea transparenței, susținând că ONG-urile sunt utilizate cu „rea-credință” pentru obținerea de beneficii personale de către cei care le controlează. Aceștia afirmă că „lipsa de transparență” în ceea ce privește identitatea donatorilor reprezintă o vulnerabilitate atât pentru România, cât și pentru Uniunea Europeană. Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a afirmat că nu există nimic de ascuns pentru cei corecți și că banii donați ar trebui considerați publici.
Criticile organizațiilor neguvernamentale
Peste 430 de organizații ale societății civile au semnat o scrisoare în care afirmă că obligația de a publica identitatea donatorilor este o măsură disproporționată care afectează libertatea de asociere și funcționarea ONG-urilor. Aceste organizații subliniază că transparența nu trebuie să devină un mecanism de control și suspiciune constantă asupra societății civile.
Proiectul a primit avize negative din partea mai multor instituții, inclusiv Consiliul Economic și Social și Comisia pentru Drepturile Omului din Senat. Deși Comisia pentru Buget a emis un aviz pozitiv, Consiliul Legislativ a subliniat lipsa de claritate în ceea ce privește măsurile propuse și posibilele implicații legale.
Mecanismele existente de control
Consiliul Economic și Social a afirmat că statul deține deja instrumente de control financiar asupra ONG-urilor, cum ar fi obligațiile de raportare contabilă și fiscală. Acesta a subliniat că introducerea unor cerințe suplimentare ar genera o sarcină administrativă semnificativă fără a aduce un beneficiu clar în monitorizarea activității ONG-urilor.
Implicarea donatorilor și efectele asupra finanțării
Criticii subliniază că publicarea identității donatorilor ar descuraja contribuțiile și ar putea afecta capacitatea ONG-urilor de a oferi servicii esențiale. De exemplu, organizația Salvați Copiii a avertizat că acest lucru ar putea descuraja finanțarea, afectând direct activitățile destinate copiilor vulnerabili și familiilor în dificultate.
Contextul european și precedentul Ungariei
Consiliul Economic și Social a menționat că proiectul apare într-un context european caracterizat prin tendințe iliberale și restrângerea spațiului civic, făcând referire la deciziile Curții de Justiție a Uniunii Europene împotriva unor legi similare din Ungaria, care impuneau restricții discriminatorii pentru ONG-uri.
În concluzie, proiectul de lege inițiat de AUR și SOS și susținut de PSD continuă să genereze controverse, cu susținere puternică din partea inițiatorilor pe de o parte și critici vehemente din partea societății civile pe de altă parte, ridicând întrebări cu privire la echilibrul necesar între transparență și libertatea de asociere. Proiectul a fost adoptat de Senat și urmează să fie dezbătut în Camera Deputaților.
