Directorii de școli se opun legii Bolojan
Directorii de școli au lansat o petiție online prin care solicită premierului Ilie Bolojan și ministrului Educației, Daniel David, respectarea legislației în vigoare privind degrevarea de normă pentru funcțiile de conducere. Petiția a fost inițiată pe 6 iulie 2025 și a strâns, până pe 7 iulie, 801 semnături.
Directorii atrag atenția asupra faptului că impunerea a 14 ore de predare pe săptămână, conform proiectului de măsuri fiscal-bugetare propus de guvern, ar echivala cu „3,5 zile pe săptămână” de activitate didactică, lăsând doar „12 ore pe săptămână” pentru atribuțiile manageriale. Aceștia consideră această situație „ireală în raport cu volumul real de muncă”.
Semnatarii petiției subliniază că directorii sunt remunerați pentru un program de 8 ore pe zi și că au semnat un contract de management care prevede drepturi, obligații și condiții clare. Aceștia afirmă că modificarea unilaterală a acestui contract este ilegală, conform legislației în vigoare, și că orice presiune exercitată asupra directorilor pentru semnarea unor acte adiționale constituie un abuz, cu încălcarea Constituției României și a Codului muncii.
De asemenea, directorii subliniază că propunerea de a crește norma didactică cu două ore ar afecta semnificativ calitatea actului educațional, în condițiile în care calendarul de mobilitate pentru anul școlar următor este deja avansat, cu etape precum restrângerea activității și pretransferurile deja finalizate.
Petiția, intitulată „Vocea directorilor de școli: Cerem Schimbare și Respect!”, menționează că directorii de școli trebuie să fie protejați de inechitățile și discriminările legate de normele de muncă. Aceștia afirmă că 14 ore de predare implică un timp considerabil pentru activități asociate, cum ar fi pregătirea orelor și corectarea evaluărilor, ceea ce reduce drastic timpul alocat sarcinilor manageriale.
În concluzie, directorii solicită respectarea legislației în vigoare în privința degrevării pentru funcțiile de conducere și a normei didactice, subliniind importanța socială a muncii și evitarea inechităților în sistemul educațional. Aceștia cer ca deciziile să fie luate în raport cu responsabilitatea, complexitatea, riscurile activității și nivelul studiilor, inclusiv formarea managerială.
