Documentele secrete dezvăluie motivele eșecurilor rachetei Oreșnik a lui Putin. ISW: Numai una rămâne în funcțiune
O nouă anchetă realizată de Dallas Analytics a scos la iveală că racheta rusă Oreșnik se confruntă cu un blocaj grav în producție, cauzat de componentele de ghidare învechite din era sovietică. Documente interne sugerează că producătorii nu pot calibra corespunzător sistemele giroscopice esențiale, ceea ce ar putea determina rachetele să rateze țintele cu zeci de kilometri. Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) afirmă că Rusia ar putea avea doar o singură rachetă Oreșnik operațională rămasă în arsenalul său.
Programul rusesc al rachetelor Oreșnik, promovat intens, ar putea suferi de defecțiuni tehnice critice, afectând precizia rachetelor. Potrivit raportului publicat de Dallas Analytics, racheta balistică cu rază intermediară (IRBM) a Kremlinului este afectată de defecte majore ale sistemului de ghidare, legate de blocaje în producție și de dependența de componente învechite. Racheta Oreșnik a fost utilizată de Vladimir Putin în primul atac asupra orașului Dnipro din Ucraina în noiembrie 2022, fiind prezentată ca dovadă a superiorității tehnologice a Rusiei.
De la prima sa utilizare, Rusia a lansat trei rachete Oreșnik, inclusiv una care a lovit regiunea Lviv în ianuarie și alta care a lovit orașul Bila Tserkva în luna mai. Conform Dallas Analytics, racheta GU-503, o unitate giroscopică esențială pentru stabilizarea zborului, nu a mai fost produsă în serie de ani de zile, iar echipamentele necesare pentru calibrarea acesteia sunt învechite. Documentele interne arată că infrastructura de producție este depășită, iar componentele critice nu mai sunt fabricate.
În martie 2025, o corespondență internă între Uzina „Progress” din Michurinsk și Uzina Optico-Mecanică din Azov a confirmat că racheta GU-503 nu mai este disponibilă, ceea ce a dus la o scădere a calității. Raportul susține că analiza tehnică a resturilor de rachete recuperate în Ucraina a identificat unități GU-503 cu marcaje de producție din 2025, sugerând că Rusia a abandonat planurile de modernizare.
Dallas Analytics avertizează, totuși, împotriva subestimării amenințării pe care racheta Oreșnik o reprezintă, având capacitatea de a transporta focoase nucleare și de a lovi ținte din întreaga Europă, în special dacă este desfășurată mai aproape de teritoriul NATO, prin Belarus. Deși racheta are probleme de fiabilitate, ea rămâne o platformă potențial periculoasă.
În plus, o analiză tehnică a fragmentelor de rachetă a arătat că racheta Oreșnik utilizată în atacuri a fost asamblată în 2017, folosind componente electronice din 2016 sau mai devreme. Racheta are o rază de acțiune estimată între 3.000 și 5.500 de kilometri și utilizează vehicule de reintrare cu ținte multiple independente (MIRV). Deși Kremlinul susține că racheta atinge viteze de 10 Mach și este imposibil de interceptat, analiștii contestă această caracterizare, menționând că focoasele urmează traiectorii balistice previzibile, ceea ce le face vulnerabile la sistemele moderne de rachete antibalistice desfășurate de NATO.