Doi neozeelandezi au parcurs pe bicicletă traseul Dunării, de la sursă până la mare
Doi ecologiști neozeelandezi, Anna Wentsch și Callum Armstrong, au decis să parcurgă pe bicicletă peste 3.000 de kilometri de-a lungul cursului Dunării, într-un proiect inițial dedicat documentării faunei din acest fluviu care străbate zece state europene. Pe parcursul călătoriei, ei au surprins o problemă majoră a verii: nivelul scăzut al apei, cauzat de secetă.
În perioada de 8 săptămâni, cei doi ecologiști au pedalat prin opt dintre cele zece țări străbătute de Dunăre: Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croația, Serbia, Bulgaria și România. Au intrat în România în zona Călărași, alegând să pedaleze pe malul bulgăresc din cauza infrastructurii, iar după ce au ajuns în Tulcea, au luat un feribot spre Sulina, unde au rămas câteva zile, începând cu 14 august.
Problema nivelului scăzut al apei pe Dunăre
Deși scopul excursiei a fost să observe fauna din perspectivă ecologică, Anna și Callum au constatat că problema nivelului scăzut al apei este una generală, întâlnită pe tot parcursul traseului. Anna a relatat că, în Germania, lângă Kehlheim, nivelul apei era atât de scăzut încât doar bărcile mici puteau traversa. Această situație a devenit mai vizibilă pe măsură ce avansau spre România.
Anna a menționat o imagine din Croația, unde scările de beton construite pentru a coborî în apă erau acum inaccesibile din cauza diferenței de 2-3 metri între apă și ultima treaptă. Callum a adăugat că, pe malul bulgăresc al Dunării, a mers zeci de metri pe fundul secat, observând nave blocate din cauza nivelului scăzut al apei.
Schimbările climatice ca factor principal
Cei doi ecologiști au subliniat că problema nivelului scăzut al apei nu este specifică României, ci este o problemă observată în toate cele opt țări europene parcurse. Anna a afirmat că aceasta este o consecință a schimbărilor climatice, menționând că nu plouă suficient și că Dunărea nu este singurul râu afectat de această situație.
Callum a subliniat impactul asupra mediului înconjurător, evidențiind că, pe lângă oameni, fauna și flora au de suferit, de la păsări la plante uscate. „Râurile sau fluviile reprezintă mult mai mult decât simple linii albastre pe o hartă; ele reprezintă viața – care include oameni, dar și animale sau plante sălbatice,” a explicat el.
Aspecte pozitive observate pe parcursul călătoriei
În ciuda problemelor generate de temperaturile ridicate, Callum a observat și aspecte pozitive, precum revenirea unor specii, cum ar fi castorii și berzele sălbatice, ca rezultat al eforturilor de conservare. El a subliniat importanța implicării comunității în sprijinul naturii, de la reducerea consumului de resurse care pun presiune pe râuri până la promovarea politicilor publice care să asigure un echilibru ecologic.
