Dragoș Pîslaru: Cum poate o țară aflată în plină expansiune, cu 15-17 miliarde de euro în circulație, să cunoască recesiunea?

Dragoș Pîslaru: Cum poate o țară aflată în plină expansiune, cu 15-17 miliarde de euro în circulație, să cunoască recesiunea?

România nu are cum să intre în recesiune în condițiile în care este „un șantier în derulare”, iar din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) urmează să intre 15-17 miliarde de euro, a declarat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. El a afirmat că, până în 2025, este esențial să se finalizeze proiectele de investiții, menționând că, având în vedere cele 8 miliarde de euro pe împrumuturi, nu se poate menține un deficit bugetar de 7,6%, așa cum era estimarea inițială.

Pîslaru a explicat că, în pofida provocărilor cu care s-a confruntat, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a reușit să ajusteze deficitul la 8,4%, ceea ce permite finanțarea fondurilor europene. „E vorba de eficiență, nu te mai duci și te mai arunci în toate părțile, te concentrezi cum finanțezi fondurile europene ca să putem lua banii”, a adăugat ministrul.

Ministrul a evidențiat că, în 2026, se preconizează o ajustare semnificativă, însă absorbția fondurilor europene ar putea compensa, estimând o echilibrare de 0,2% – 0,3% doar din această sursă. „Romania nu va intra într-o criză economică. Vă spun foarte clar lucrul ăsta. Nu ai cum, cu o țară care e șantier în derulare și cu 15-17 miliarde de euro care chiar intră, deci nu e banc, să ai o recesiune”, a reiterat Pîslaru.

El a menționat că România a adoptat o abordare de tipul „investment led growth”, care a permis derularea simultană a mai multor investiții, dar care s-a suprapus cu o perioadă electorală, generând măsuri populiste ce au crescut cheltuielile recurente la buget și au limitat spațiul de investiții. „Practic, mergeai pe o abordare cu care să împingi România înainte, dând drumul la contracte de finanțare, şi în același timp restrângând spațiul de investiții”, a explicat el.

Pîslaru a adus în discuție problema supracontractării, menționând că, de exemplu, în cadrul PNRR, au fost semnate contracte în valoare de 28,5 miliarde de euro, în timp ce s-au găsit angajamente de 47,4 miliarde de euro. El a subliniat că această situație nu este un caz izolat, ci reflectă o tendință generală în toate programele, ceea ce a dus la o gestionare ineficientă a proiectelor.

„Aici intervine prima mare diferenţă sistemică pe care cred că o facem acum, şi anume că Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi Ministerul Finanţelor au început din nou să colaboreze”, a afirmat Pîslaru, subliniind importanța comunicării între instituții. El a explicat că, pentru a evita blocajele, este esențial ca sursele de finanțare să fie coordonate și că rectificarea bugetară a fost întârziată pentru a se putea prioritiza proiectele.

Pîslaru a concluzionat că România se află într-o tensiune fiscal-bugetară majoră, dar că există o oportunitate reală de a absorbi suma de 15-17 miliarde de euro, care ar putea contribui semnificativ la dezvoltarea economică a țării. El a menționat că, până acum, România nu a reușit să absoarbă mai mult de 8,6 miliarde de euro într-un an, ca în 2023 sau 8,3 miliarde de euro în 2016.