Echinocțiul de toamnă 2025: Începutul scurtării zilelor și transformările ulterioare ale naturii
Pe 22 septembrie 2025, la ora 21:19 (ora României), va avea loc echinocțiul de toamnă, momentul în care ziua și noaptea se află aproape în echilibru. Acest fenomen marchează trecerea oficială de la vară la toamnă în emisfera nordică. După acest moment, zilele vor continua să fie mai scurte, iar nopțile tot mai lungi, un ritm natural ce va continua până la solstițiul de iarnă din 21 decembrie.
Cuvântul „echinocțiu” provine din francezul „équinoxe”, derivat din latinescul „aequinoctium”, care este format din „aequus” (egal) și „nox” (noapte). Acest termen se referă la fenomenul astronomic care are loc de două ori pe an, primăvara și toamna, când Soarele se află aproximativ deasupra ecuatorului. În aceste momente, durata zilei și a nopții este aproape egală în majoritatea locurilor de pe Pământ, fiecare având aproximativ 12 ore.
Diferența dintre echinocțiul de primăvară și cel de toamnă
Echinocțiul se produce de două ori pe an. Primul are loc, de obicei, între 19 și 21 martie, cel mai frecvent în jurul datei de 20 martie, când Soarele trece peste ecuatorul ceresc, deplasându-se din emisfera cerească sudică spre cea nordică. Acest fenomen marchează echinocțiul de primăvară pentru emisfera nordică și echinocțiul de toamnă pentru emisfera sudică.
Al doilea echinocțiu al anului are loc atunci când Soarele trece din emisfera cerească nordică în cea sudică, traversând ecuatorul ceresc. Acest eveniment se produce, de regulă, între 21 și 24 septembrie, cel mai adesea în jurul datei de 22-23 septembrie. El marchează echinocțiul de primăvară în emisfera sudică și echinocțiul de toamnă în emisfera nordică.
Punctul de pe ecliptică unde are loc această intersecție cu ecuatorul ceresc este cunoscut sub denumirea de „punctul autumnal”. Punctul echinocțiului de toamnă se află pe sfera cerească la intersecția eclipticii (proiecția pe sfera cerească a planului orbitei Pământului) cu ecuatorul ceresc, pe care Soarele îl traversează la această dată, trecând din emisfera nordică a sferei cerești în cea sudică. Fiind poziționat în dreptul ecuatorului ceresc, Soarele răsare exact la est și apune la vest, ceea ce face ca durata zilelor să fie egală, indiferent de latitudine, cu cea a nopților. Singurele excepții se întâlnesc în regiunile polare: la Polul Nord începe lunga noapte polară, iar la Polul Sud Soarele apare deasupra orizontului și rămâne vizibil timp de aproximativ șase luni, până la echinocțiul de primăvară.
Ce se schimbă după echinocțiul de toamnă 2025
Evenimentul din 22 septembrie marchează începutul astronomic al toamnei, tranziția de la vară la sezonul rece. De acum, Soarele răsare mai târziu și apune mai devreme, astfel că zilele devin mai scurte, iar nopțile mai lungi. Această schimbare determină o răcire treptată a vremii: temperaturile maxime încep să fie mai scăzute decât în perioada verii. Răcirea nu se simte imediat, deoarece solul, mările și oceanele păstrează o parte din căldura acumulată în timpul sezonului cald. Schimbările climatice devin mai evidente abia în lunile octombrie și noiembrie.
Tradiții și obiceiuri de echinocțiul de toamnă
Echinocțiul de toamnă nu reprezintă numai un fenomen astronomic, ci are și o semnificație culturală importantă. În numeroase regiuni ale țării, acest moment a fost legat, de-a lungul timpului, de încheierea sezonului agricol și de obiceiuri menite să aducă mulțumire pentru recoltele strânse. Gospodarii se pregătesc pentru venirea iernii: pun la păstrare proviziile, pregătesc lemnele pentru foc și își organizează hambarele. În multe regiuni din țară, din luna septembrie se organizează piețe și târguri pentru vânzarea recoltelor.
Când trecem la ora de iarnă 2025
În fiecare toamnă, România, la fel ca celelalte state membre ale Uniunii Europene, trece la ora de iarnă. În 2025, această modificare va avea loc în noaptea de sâmbătă, 25 octombrie, spre duminică, 26 octombrie, când ceasurile vor fi date înapoi cu o oră. Astfel, ora 04:00 dimineața devine ora 03:00.
