Eduard Crețescu, liderul ANIS, despre provocările începutului de an în Smart City România: Cererea internă, un obstacol major
Industria IT contribuie cu 8% la PIB-ul României și are potențialul de a deveni principalul pilon economic al țării, însă se confruntă cu provocări semnificative. Eduard Crețescu, președintele ANIS, a subliniat că lipsa de interoperabilitate, rata scăzută de digitalizare internă și imprevizibilitatea politicilor publice frânează dezvoltarea sectorului. În timp ce proiectele pentru export se dezvoltă rapid, cele destinate pieței interne sunt blocate sau întârziate.
„Industria de IT reprezintă 8% din PIB. Ne-am dorit foarte mult ca în acest an să ajungem la 9%. Din păcate, având în vedere ultimele avansuri din industrie, nu cred că vom ajunge la acest procent anul acesta. Ne dorim să ajungem la un 12-14% și chiar 20%, să devenim principalul pilon al economiei din România”, a declarat Crețescu.
Una dintre cele mai mari probleme este rata scăzută a digitalizării în România, inclusiv în ceea ce privește interoperabilitatea sistemelor publice. Companiile din IT se confruntă cu o cerere internă redusă, deși au capacitatea și know-how-ul necesar pentru a oferi soluții avansate de digitalizare. „Cererea internă este destul de scăzută comparativ cu proiectele pentru export. Ne dorim să livrăm soluții pentru cetățenii din România, dar rata de adopție este lentă. Fără fonduri europene, dezvoltarea ar fi fost și mai lentă”, a explicat Crețescu.
Lipsa interoperabilității între sistemele administrației publice îngreunează implementarea proiectelor digitale. Aceasta nu se datorează doar problemelor tehnologice, ci și absenței unei viziuni coerente și a unui cadru de colaborare între instituții. „Încercăm să construim cât mai mult și avem deja o bază de companii care dezvoltă produse software în România și le exportă”, a adăugat Crețescu.
Modelul Poloniei este un exemplu pe care industria IT din România îl urmărește. Polonia a reușit să echilibreze proiectele pentru export și cele interne, ceea ce a dus la o contribuție semnificativă a industriei digitale la economia națională. Crețescu a subliniat că „Polonia are un mix bun între companiile care fac proiecte internaționale și cele care produc local, contribuind astfel la o valoare mai mare a industriei de IT”.
Un alt obstacol major este lipsa de predictibilitate fiscală. Eliminarea facilităților fiscale pentru angajații din IT a afectat companiile semnificativ. „Eliminarea acestor facilități de la 1 ianuarie a fost o lovitură pentru industrie. Ne bazam pe o continuitate a acestor facilități până în 2028”, a afirmat Crețescu. Consecințele sunt deja vizibile: unele companii au început să reducă personalul, iar multe proiecte au fost amânate, afectând capacitatea industriei de a crește și de a atrage talente.
„Multe companii și-au amânat proiectele din cauza lipsei de predictibilitate. Aceasta afectează nu doar proiectele pe termen scurt, ci și pe cele pe termen lung”, a explicat Crețescu. Deși companiile românești dispun de expertiză și dorință, ele întâmpină dificultăți în livrarea soluțiilor pe piața internă comparativ cu cele externe, în parte din cauza lentorii administrației publice.
Crețescu a subliniat și deficitul de resurse umane din industrie, menționând că „avem nevoie de specialiști pentru a implementa proiectele”. ANIS lucrează pentru a sprijini membrii săi și a asigura accesul la proiecte, inclusiv internaționale, menținând un dialog constant cu autoritățile, deși soluțiile concrete întârzie să apară. „Ne concentrăm să ne păstrăm membrii în cadrul asociației și să le asigurăm accesul la proiecte, în așteptarea unei zone mai predictibile”, a concluzionat Crețescu.
