Europa se confruntă cu lipsa sistemelor Patriot, iar Ucraina se întărește pentru a face față asalturilor rusești din sezonul rece
Noile livrări de rachete interceptoare Patriot destinate Ucrainei vor sosi prea târziu, în contextul în care stocurile din SUA sunt la limită, iar principalii donatori europeni au puține rachete de rezervă. Europa se străduiește să obțină mai multe rachete Patriot pentru a le dona Ucrainei, care se grăbește să-și consolideze apărarea împotriva rachetelor balistice rusești preconizate pentru atacurile de iarnă. Kievul are nevoie urgentă de sute de rachete de interceptare, dar producția de noi rachete va veni prea târziu, în condițiile în care războiul cu Iranul a pus presiune pe stocurile SUA.
Fostul ministru ucrainean al Apărării, Mykhailo Fedorov, a declarat săptămâna trecută că „în ultimele câteva luni, Rusia lansează mai multe rachete pe săptămână asupra noastră decât primim noi de la parteneri în câteva luni”. Ministerul Apărării din Ucraina a raportat că, în iulie, apărarea aeriană ucraineană a interceptat doar 29 din cele 195 de rachete balistice rusești.
Germania, unul dintre principalii donatori de ajutor militar pentru Ucraina, a transferat deja sisteme Patriot și rachete către Ucraina. Totuși, Berlinul trebuie să găsească un echilibru între nevoile din ce în ce mai urgente ale Kievului și stocurile minime necesare pentru a proteja Germania și a-și îndeplini angajamentele față de NATO. Alte țări europene analizează dacă să-și păstreze interceptorii sau să-i ofere Ucrainei, cu generalul de brigadă Jürgen Schrödl subliniind că „trebuie să ne asigurăm și propria protecție”.
Ministrul norvegian al Apărării, Tore O. Sandvik, a declarat că „pe termen lung, această situație nu este sustenabilă pentru Europa” și a îndemnat toate țările europene să-și intensifice eforturile. Presiunea se concentrează asupra țărilor care dețin stocuri de rachete interceptoare Patriot, cum ar fi Polonia, Spania și Grecia, în principal pentru rachetele Patriot PAC-3 și PAC-2.
Ucraina explorează alte soluții de apărare aeriană, inclusiv dezvoltarea propriei rachete de interceptare „Freyja”, dar acest sistem necesită timp pentru a fi complet funcțional. În acest context, Mykhailo Podolyak, consilier al șefului biroului prezidențial ucrainean, a declarat că o soluție imediată este achiziționarea interceptorilor PAC-3 și PAC-2.
Dependența de sistemul Patriot face ca președintele SUA, Donald Trump, să fie un actor esențial pentru Kiev. Majoritatea interceptorilor PAC-3 sunt produși în SUA, ceea ce înseamnă că vânzarea lor depinde de deciziile Casei Albe. Trump a menționat că Ucrainei i se va permite să producă sub licență rachete de interceptare Patriot, dar acest lucru nu ar rezolva deficitul iminent.
În urma unui raport conform căruia SUA și-au epuizat aproape stocurile de rachete din cauza războiului împotriva Iranului, Trump s-a concentrat pe refacerea stocurilor americane. Ucraina a semnat un acord pentru a obține rachete PAC-2 fabricate în Germania, dar livrările sunt puțin probabile înainte de anul viitor.
Confruntată cu o penurie de rachete de interceptare, Kievul ia în considerare o campanie mai agresivă împotriva lansatoarelor rusești. Fedorov a subliniat că „rușii trebuie să înțeleagă că, la câteva minute după lansare, întreaga echipă care lansează racheta trebuie să moară din cauza rachetei noastre balistice”.
În Europa, aliații își revizuiesc arsenalele în căutarea unor rachete de interceptare rapide. Germania a furnizat trei sisteme Patriot din propriile stocuri și a asigurat alte două printr-un acord cu SUA. Totuși, Varșovia a confirmat că a pus la dispoziție doar cinci rachete PAC-3, ceea ce a generat reacții politice negative.
Țările din Europa de Sud, care au contribuit mai puțin la sprijinul Ucrainei, sunt acum sub presiune. Prim-ministrul Spaniei, Pedro Sánchez, a confirmat că Madridul trimite rachete în Ucraina, dar nu a specificat tipul sau cantitatea acestora. Grecia nu a anunțat transferuri de rachete Patriot, în ciuda solicitărilor Ucrainei.
În concluzie, Ucraina se află într-o cursă contra cronometru pentru a obține rachetele interceptoare necesare, în condițiile în care cererea globală este în creștere, iar stocurile disponibile sunt limitate. Andrii Sibiha, ministrul de externe ucrainean, a declarat că „ne luptăm literalmente pentru fiecare rachetă”.
