Facturile justiției: De ce anii de procese penale au fost în zadar pentru Ionel Bucur
Cazul lui Ionel Bucur, fostul director general al CNE Cernavodă, a ajuns la instanța supremă. După ani de anchete penale efectuate de DNA, fostul manager a inițiat procese civile prin care cere despăgubiri de la statul român. Acesta a fost anchetat încă din anul 2016, fiind acuzat de fapte legate de un contract specific. Procesul penal a durat aproximativ 8 ani, timp în care expertiza sa a fost umbrită de acuzații de prejudicii de milioane de euro, care au dus la măsuri asigurătorii, inclusiv sechestrul pe bunuri.
La final, soluția a fost favorabilă lui Bucur și altor inculpați, care au fost achitați. Decizia definitivă de achitare din toamna anului 2023 a fost bazată pe constatarea că „fapta nu există”. Această hotărâre a transformat dosarul dintr-o tentativă de asanare a corupției într-o cauză civilă pentru „compensarea” în bani a anilor de anchetă și stres.
Ionel Bucur a decis să acționeze statul în judecată prin acțiuni civile, care se află pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, în faza de filtru. Solicitarea sa de despăgubiri nu reprezintă doar o încercare de recuperare a unor pierderi materiale, ci și o formă de „facturare morală” a timpului confiscat, având ca scop tragerea la răspundere patrimonială a statului.
Achitarea în dosarul penal i-a permis lui Bucur să revină în politică, candidând în 2024 ca ales local în Consiliul Județean Constanța și fiind cooptat în forurile consultative ale Nuclearelectrica. Deși reputația sa a fost afectată, competența sa rămâne o resursă necesară pentru sistemul energetic național.
În ceea ce privește acțiunile civile, este de așteptat ca judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție să decidă asupra admisibilității cererilor de despăgubire. Recent, o altă persoană implicată în același dosar DNA a câștigat un proces civil prin care a solicitat despăgubiri de la stat.
