Faleză Nord: Terenul de 500 mp revine în centrul atenției Curții de Apel
Un teren de circa 500 mp, situat în Faleză Nord, a intrat din nou în atenția Curții de Apel Constanța, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a României a decis rejudecarea cazului. La primul termen de rejudecare, dosarul a fost amânat deoarece ambii judecători din completul care a fost repartizat aleatoriu au formulat declarații de abținere.
În speță, terenul este revendicat de Administrația Națională Apele Române prin Administrația Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral, acțiunea fiind promovată în contradictoriu cu Municipiul Constanța, prin primar și Consiliul Local Constanța. De asemenea, Cușu Tănase a solicitat intervenția în proces.
Instanțele din Constanța au respins acțiunea în revendicare a terenului, concluzionând că Apele Române nu au calitatea procesuală necesară pentru a deschide procesul. Ulterior, aceste decizii au fost casate de Înalta Curte, care a hotărât că procesul trebuie să fie rejudecat.
După reîntoarcerea dosarului pe rolul Secției I Civile a Curții de Apel Constanța, ambii judecători au formulat declarații de abținere, deoarece cazul a fost repartizat aceluiași complet de judecată care l-a analizat inițial în faza de apel, iar hotărârea acestuia a fost casată de magistrații Curții Supreme. Urmează ca dosarul să fie repartizat aleatoriu unui alt complet de judecată din cadrul aceleași secții.
Este vorba despre dosarul cu indicativul 10426/212/2020, reînregistrat pe rolul Curții de Apel Constanța la data de 31 iulie 2025. Curtea Supremă a decis rejudecarea apelului ANAR-ABADL pentru terenul din Faleză Nord în luna septembrie 2024, având același dosar analizat în ședința din 25 septembrie 2024.
În acest context, instanțele din Constanța au concluzionat că Apele Române nu au dovedit limitele materiale ale bunului revendicat. Expertiza efectuată a arătat că zona a suferit modificări prin lucrări antropice de consolidare și amenajare, iar concluziile expertului nu au confirmat apartenența bunului la domeniul public.
Judecătorii de la Curtea de Apel Constanța au motivat că, din moment ce nici apelanta-reclamantă (ANAR-ABADL), nici apelantul-intervenient (Statul Român prin Ministerul Finanțelor) nu au dovedit limitele materiale ale bunului revendicat, soluția primei instanțe a fost corectă. Decizia Curții de Apel Constanța va putea fi atacată din nou în recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție a României.
