Fără temeri: Țările estice ale NATO explică de ce nu se tem de o agresiune rusă
Țările de pe flancul estic al NATO, inclusiv România, Finlanda și statele baltice, afirmă că nu există dovezi că Rusia s-ar pregăti să atace un membru al Alianței în viitorul apropiat. Oficialii continuă, totuși, să consolideze apărarea și avertizează că Moscova își intensifică acțiunile ostile împotriva Europei, de la atacuri cibernetice și sabotaje până la provocări și încălcări ale spațiului aerian.
La aproape o săptămână după vizita secretă la Moscova a directorului CIA, John Ratcliffe, care a alimentat temerile că Rusia s-ar putea pregăti să testeze NATO, oficialii europeni resping ipoteza unui atac militar convențional iminent din partea Rusiei. De la Finlanda și România până în statele baltice, guvernele subliniază că nu există dovezi că Moscova ar plănui o confruntare directă cu NATO. Totodată, acestea își întăresc apărarea, avertizând că amenințarea reprezentată de Rusia este în creștere.
John Hardie, director adjunct al Programului pentru Rusia din cadrul organizației americane Foundation for Defense of Democracies, a declarat că un atac militar convențional al Rusiei împotriva unui stat membru NATO rămâne foarte puțin probabil, mai ales atâta timp cât războiul din Ucraina continuă. Hardie a menționat că, deși acest scenariu este improbabil, riscurile au crescut ușor. Războiul din Ucraina a redus nivelul de pregătire al SUA, iar administrația Trump a provocat îndoieli cu privire la voința politică a Statelor Unite de a apăra Europa.
Președintele Finlandei, Alexander Stubb, a respins previziunile unui atac rus asupra unei țări NATO, subliniind că nu vede dovezi care să susțină această ipoteză. Totodată, Finlanda își consolidează apărarea de-a lungul frontierei sale cu Rusia, iar Suedia va sprijini supravegherea teritoriului finlandez, trimițând avioane de luptă Gripen și o navă militară.
Ministrul Apărării din România, Radu Miruță, a afirmat că nu există „niciun indiciu” că Rusia ar intenționa să atace un membru NATO, în ciuda faptului că România are o frontieră de 614 kilometri cu Ucraina, unde dronele rusești au pătruns în repetate rânduri pe teritoriul românesc.
Premierul Letoniei, Andris Kulbergs, a declarat că nivelul amenințării militare la adresa țării sale nu s-a schimbat și că riscul unei invazii directe a Rusiei este scăzut, deși Letonia rămâne în alertă sporită față de atacurile cibernetice și sabotaje. Kulbergs a subliniat că pregătirea pentru o posibilă amenințare nu înseamnă existența unei amenințări imediate.
Polonia adoptă un ton mai prudent, premierul Donald Tusk afirmând că escaladarea din partea Rusiei continuă și că următoarele șase luni vor fi decisive. El a subliniat că nu se pot exclude provocările Rusiei împotriva membrilor NATO.
Guvernele europene au acuzat Moscova de atacuri cibernetice și alte operațiuni ostile desfășurate pe continent, iar ministrul estonian de Externe, Margus Tsahkna, a denunțat acțiunile Rusiei ca fiind „terorism sponsorizat de stat”. Hardie a adăugat că astfel de acte agresive au loc deja, deși efectul lor strategic a fost limitat.
