Fascinația lui Trump și cei 338 de pretendenți la Nobelul pentru Pace din 2025
Setea de prestigiu internaţional, rivalitatea cu Barack Obama şi poate un strop de provocare se regăsesc în obsesia lui Donald Trump pentru Premiul Nobel pentru Pace. „Este mai mult decât timpul ca Donald Trump să primească Premiul Nobel pentru Pace”, a declarat purtătoarea sa de cuvânt, Karoline Leavitt, pe 31 iulie, în timpul unei conferinţe de presă de rutină de la Casa Albă, stârnind reacţii pe jumătate de neîncredere, pe jumătate ironice din partea adversarilor liderului republican. Aceasta a estimat că, de la revenirea sa la putere, pe 20 ianuarie, preşedintele american a patronat încheierea „unui armistiţiu sau acord de pace pe lună”, dând exemple de mediere între India şi Pakistan, Cambodgia şi Thailanda, Egipt şi Etiopia, Rwanda şi Republica Democratică Congo, Serbia şi Kosovo. Karoline Leavitt a menţionat şi Iranul, unde Trump a ordonat lovituri americane împotriva instalaţiilor nucleare, prezentându-le ca decizii care au contribuit la pacea mondială.
Menţionarea prestigiosului premiu a devenit pentru unii lideri străini un semn de bunăvoinţă diplomatică faţă de un preşedinte american care a dat peste cap ordinea internaţională. Pakistanul şi premierul israelian Benjamin Netanyahu l-au nominalizat pe Trump pentru Premiul Nobel pentru Pace. În timpul unei reuniuni de la începutul lunii iulie, o jurnalistă i-a întrebat pe preşedinţii Liberiei, Senegalului, Mauritaniei, Guineei-Bissau şi Gabonului dacă liderul american merită acest premiu. Răspunsurile liderilor africani au fost în general măgulitoare, iar Trump, încântat, a spus: „Aş putea face asta toată ziua”.
Mii, chiar zeci de mii de persoane pot propune un nume Comitetului Nobel: parlamentari, miniştri, profesori universitari, membri ai comitetului însuşi, foşti laureaţi. Nominalizarea trebuie depusă înainte de 31 ianuarie, pentru a fi anunţată în octombrie – anul acesta, pe 10 octombrie. Profesoara de drept Anat Alon-Beck a propus numele preşedintelui american celor cinci personalităţi care compun comitetul, desemnate de Parlamentul norvegian, afirmând că a acţionat datorită „autoritaţii extraordinare” şi „talentului strategic” de care a dat dovadă în „promovarea păcii şi asigurarea eliberării ostaticilor” reţinuţi în Fâşia Gaza.
Trump însuşi aduce regulat în discuţie subiectul. „Orice aş face, nu voi primi Premiul Nobel”, s-a plâns el în iunie pe reţeaua sa Truth Social. În februarie, în prezenţa lui Benjamin Netanyahu, a declarat: „Îl merit, dar nu mi-l vor da niciodată”. Trump are reputaţia de a fi deosebit de pasionat de recompense şi premii, iar Garret Martin, profesor de relaţii internaţionale, a comentat că ar fi încântat de această recunoaştere internaţională. De asemenea, de când şi-a declarat ambiţiile prezidenţiale în urmă cu zece ani, Trump s-a prezentat ca marele adversar al lui Barack Obama, care a câştigat Premiul Nobel pentru Pace în 2009.
În 2025, sunt 338 de candidaţi la Premiul Nobel pentru Pace, iar unele site-uri de pariuri îl plasează pe Trump pe locul al doilea, în spatele Iuliei Navalnîia, văduva opozantului rus Aleksei Navalnîi. Lista completă a candidaţilor este confidenţială, cu excepţia anunţurilor individuale ale susţinătorilor lor, dar numărul acestora este public.
