Finalizarea colaborării ABADL cu Primăria Tuzla pentru cei 600 de metri de faleză se apropie de final: cazul a fost înaintat Înaltei Curți
Procesul prin care Apele Române revendică o porțiune din faleza localității Tuzla, deținută și administrată de autoritățile locale, se află într-o etapă decisivă. După ce primele două instanțe s-au pronunțat diferit, dosarul a ajuns acum la Înalta Curte de Casație și Justiție, care va soluționa recursul, ultima cale de atac ce va determina cine va administra acea porțiune de faleză.
Această acțiune a început în urmă cu zece ani, când Administrația Bazinală de Apă Dobrogea – Litoral (ABADL) a introdus o acțiune în revendicare la Tribunalul Constanța, vizând câteva sute de metri de faleză situată pe raza comunei Tuzla. Tribunalul Civil a respins inițial acțiunea ABADL, favorizând astfel comuna Tuzla. Totuși, în apel, judecătorii au schimbat soluția și au dat câștig de cauză Apele Române, considerându-se îndreptățiți să administreze faleza.
Decizia din apel nu a fost definitivă și a fost atacată cu recurs la Curtea Supremă, care va stabili cine va administra porțiunea de faleză și cine va avea dreptul la foloasele acesteia. Apelul a fost judecat în 2025, iar pronunțarea a avut loc în aprilie. Recent, recursul a fost înregistrat la instanța supremă, care urmează să stabilească data judecării acestuia.
În cadrul acestui proces, Apele Române revendică o suprafață de faleză care, conform reprezentanților instituției, era de 537.253 mp la momentul înregistrării acțiunii, ajungând ulterior, în 2018, la 655.738 mp, din cauza unor intabulări, dezmembrări și alipiri, dar și a unor interpretări eronate din expertiza topo-geografică. În 2020, după cinci ani de proces, a fost admisă cererea Consiliului Local Tuzla pentru obținerea de informații de la experți, pentru a stabili concret ce suprafață din cea revendicată se află pe raza comunei Tuzla și a orașului Eforie, în contextul unei sentințe civile din 2015 care stabilea limitele teritoriale dintre cele două unități administrativ-teritoriale.
După alți patru ani de proces, în 2024, instanța de fond a respins acțiunea reclamanților, motivând că a fost formulată de o persoană fără calitate procesuală activă. Așadar, recursul reprezintă ultima etapă într-un proces de zece ani.
