Finanțarea partidelor: jocuri de putere și influență în mediul virtual
Finanțarea partidelor politice, modul în care sunt cheltuite subvențiile de la stat și campaniile agresive pe platformele online rămân teme sensibile în spațiul public. Președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), Adrian Țuțuianu, a admis că România, alături de alte state europene, nu a găsit un mecanism eficient pentru a controla finanțările ilegale și dezinformarea din mediul virtual.
Șeful AEP a explicat că instituțiile europene și statele membre sunt în căutarea unor soluții juridice și tehnice pentru a reglementa propaganda politică și publicitatea electorală online. „Nici România, nici alte state nu au pus la punct un sistem bine dezvoltat care să prevină finanțările ilegale sau manipularea pe platformele mari”, a declarat Țuțuianu. La nivel european, reglementările și expertiza practică sunt insuficiente pentru a gestiona aceste probleme complexe.
Discuțiile privind noile reguli pentru publicitatea politică online au loc frecvent cu reprezentanții Comisiei Europene. Miza este aplicarea corectă a Regulamentului european 900/2024, care reglementează transparența și publicitatea politică. „Încă bâjbâim, nu s-a găsit formula cea mai bună pentru a răspunde acestor provocări. Din analiza Comisiei Europene, doar opt sau nouă state au adoptat reglementări, dar acestea nu sunt suficiente”, a adăugat Țuțuianu.
Subvențiile partidelor și problema transparenței
Subvențiile acordate partidelor politice au stârnit controverse din cauza sumelor mari direcționate către presă și propagandă. Adrian Țuțuianu consideră că finanțarea publică este necesară deoarece a redus dependența partidelor de „banii negri” și de interesele finanțatorilor privați. „Aceasta a ajutat la eliminarea unor factori de corupție din campaniile electorale”, afirmă șeful AEP.
Totuși, el recunoaște probleme legate de valoarea subvenției în anii non-electorali și de lipsa de transparență. „AEP verifică modul în care s-au utilizat subvențiile. Acolo unde am constatat nereguli, am aplicat sancțiuni și confiscări, care sunt foarte mari pentru unele partide”, a explicat Țuțuianu.
Transparența contractelor și donațiile
O altă preocupare este legată de contractele partidelor. Președintele AEP afirmă că instituția susține transparența totală, dar modificările legislative depind de Parlament. „Există foarte multe solicitări de informații legate de donațiile primite de candidați, inclusiv de actualul președinte al României”, a declarat Țuțuianu.
El a subliniat că este necesară voința politică pentru a implementa reglementările necesare. „Noi putem gândi multe lucruri și ne vom consulta cu partidele”, a adăugat el.
Exploatarea legală a sistemului de donații
Adrian Țuțuianu a semnalat o portiță legală folosită de unii donatori pentru a rămâne anonimi sau a evita birocrația. Legea obligă ca donațiile care depășesc un anumit plafon să fie înregistrate prin act autentic notarial. Unii donatori „fărâmițează” sumele mari în mai multe tranzacții zilnice mai mici pentru a evita această regulă.
Șeful AEP a avertizat că intenția de a sprijini un candidat ar trebui să fie însoțită de acte autentice și de o publicitate clară a acestor finanțări, pentru a preveni situațiile în care grupuri de interese influențează politicile publice. Subvențiile acordate partidelor din bani publici au crescut semnificativ în ultimii ani, depășind constant pragul de 200 de milioane de lei anual, iar pentru 2024, subvențiile sunt printre cele mai mari de până acum.
