Finlanda și Lituania își propun să demareze fabricarea minelor antipersonal începând cu anul următor
Lituania și Finlanda intenționează să înceapă producția internă de mine antipersonal anul viitor, ca răspuns la amenințarea militară din partea Rusiei, au declarat oficiali din cele două țări membre NATO. Această decizie vine în contextul dorinței de a se aproviziona și de a sprijini Ucraina în fața conflictului actual.
Cele două țări, care au graniță cu Rusia, și-au anunțat planurile de a se retrage din Convenția de la Ottawa, care interzice utilizarea acestor mine. Producția ar putea fi inițiată odată ce procesul de retragere de șase luni va fi finalizat. Alte trei state membre NATO și ale Uniunii Europene – Polonia, Letonia și Estonia – au de asemenea planuri de retragere din tratat, invocând preocupări crescânde în materie de securitate din cauza războiului din Ucraina.
Polonia și Letonia nu au anunțat planuri specifice pentru a începe producția de mine antipersonal, însă oficiali din aceste țări au sugerat că ar putea demara producția rapid, dacă va fi necesar. Estonia consideră, de asemenea, că această opțiune ar putea fi viabilă în viitor.
Ucraina a declarat că se retrage din tratatul de la Ottawa din 1997 pentru a-și putea întări apărarea împotriva Rusiei, care nu este parte la tratat. Ambele părți s-au acuzat reciproc de utilizarea minelor antipersonal în timpul conflictului.
Îngrijorări în Europa
Acțiunile Finlandei și Lituaniei subliniază îngrijorarea tot mai mare în Europa că ambițiile militare ale Rusiei ar putea extinde influența sa dincolo de granițele Ucrainei. În acest context, statele NATO își cresc cheltuielile pentru apărare, conform cerințelor internaționale.
Viceministrul lituanian al Apărării, Karolis Aleksa, a afirmat că țara sa va cheltui sute de milioane de euro pentru producția de mine antipersonal, adăugând că zeci de mii de mine vor fi comandate. „Industria noastră națională va fi una dintre surse. Industria noastră poate produce aceste mine”, a declarat el, evidențiind granițele Lituaniei cu Rusia și Belarus.
Finlanda, cu cea mai lungă frontieră cu Rusia dintre toate statele NATO, a subliniat necesitatea de a avea propria producție de mine antipersonal. Președintele comisiei de apărare a Parlamentului finlandez, Heikki Autto, a descris aceste arme ca fiind „extrem de eficiente și foarte rentabile”. Finlanda ar putea, de asemenea, să furnizeze mine Ucrainei.
Helsinki a avut peste un milion de mine antipersonal înainte de aderarea la Tratatul de la Ottawa în 2011. Companiile finlandeze de apărare, precum Nammo Lapua, Insta și Raikka, s-au arătat interesate să producă aceste mine. O altă companie, Forcit Explosives, a declarat că este deschisă la discuții cu armata în acest sens.
Poziția altor state
Ambasadorul Rusiei la Helsinki a comentat că retragerea Finlandei din Tratatul de la Ottawa ar crea riscuri doar pentru locuitorii Finlandei, menționând că armata finlandeză intenționează să mineze doar teritoriul național. În ceea ce privește Letonia, Ministerul Apărării nu a confirmat că va începe producția de mine antipersonal, dar a declarat că industria militară letonă are capacitățile necesare.
Estonia nu are planuri imediate pentru achiziționarea minelor antipersonal, dar ministrul Apărării, Hanno Pevkur, a menționat că este o opțiune de rezervă. PGZ S.A., compania de apărare de stat din Polonia, a declarat că este pregătită să producă milioane de mine, dacă va fi necesar, iar un producător privat polonez de muniții, ZSP Niewiadów, intenționează să reia producția pe scară largă în 2027.
Cele cinci țări NATO care se retrag din tratatul de la Ottawa au declarat că nu vor crea câmpuri minate în timp de pace, dar vor depozita minele pentru a putea fi utilizate rapid în caz de amenințare. Polonia a desemnat zone care ar putea fi minate în câteva zile, ca parte a fortificațiilor militare de-a lungul frontierei de est, iar guvernele acestor țări subliniază necesitatea marcării câmpurilor minate pentru a putea fi curățate după un conflict. Aceste măsuri sunt considerate un mijloc de descurajare.
