Despăgubiri substanțiale pentru Andrei Bodean, fost lider al DNA Constanța
Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție a României a hotărât că Andrei Bodean, fostul șef al DNA Constanța și în prezent prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Militar București, va primi 30.000 de lei cu titlu de daune morale. Hotărârea vine în urma unui proces în care Bodean a acționat în instanță mai mulți jurnaliști și trusturi de presă pentru materiale defăimătoare publicate online.
Prin cererea de chemare în judecată, procurorul Andrei Bodean a solicitat constatarea încălcării drepturilor sale nepatrimoniale, în special a dreptului la onoare, demnitate și reputație, ca rezultat al unei campanii media de denigrare desfășurată prin articole de presă și emisiuni TV în perioada 2017 – 2019.
Decizia instanței include următoarele puncte:
- Obligarea pârâților la exprimarea publică a regretului pentru publicarea articolelor defăimătoare, în termen de 5 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii, conform următoarei structuri:
- Menținerea mesajului de scuze scrise timp de 30 de zile, vizibil pe pagina de start a website-urilor publicațiilor pârâte;
- Prezentarea de scuze verbale, în intervalul orar de maximă audiență, din oră în oră;
- Publicarea de scuze scrise pe pagina de Facebook a tuturor pârâților, zilnic, timp de 30 de zile.
- Obligarea pârâților la publicarea hotărârii de condamnare într-un ziar de maximă circulație, pe cheltuiala lor.
- Obligarea pârâților la înlăturarea articolelor denigratoare de pe website-urile unde au fost publicate.
- Obligarea pârâților la efectuarea demersurilor pentru înlăturarea referințelor menținute de motorul de căutare Google.
- Interzicerea publicării de articole care îl vizează pe reclamant, de genul celor care au condus la acest proces.
- Obligarea pârâților, în solidar, la plata sumei de 200.000 de euro, reprezentând daune-interese pentru prejudiciile nepatrimoniale cauzate.
- Obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de acest demers judiciar.
Legea 190 din 2018 stipulează că activitatea jurnalistică poate fi exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, atâta timp cât se menține un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.
Informațiile prezentate sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
