Cristian Păun dezvăluie adevărul despre creșterea prețurilor la combustibil
Profesorul de economie Cristian Păun a afirmat că măsurile propuse de Guvern pentru a tempera scumpirile la carburanți nu vor avea efectul dorit, deoarece nu abordează cauza reală a crizei: deficitul de ofertă pe piață. Păun consideră că plafonarea adaosului comercial nu va reduce prețul la pompă și că reducerea accizei va avea un impact temporar.
Declarațiile sale vin în contextul tensiunilor crescute din Orientul Mijlociu, care afectează rutele esențiale de transport al petrolului. Blocajele din Strâmtoarea Hormuz și riscurile extinderii acestora către Bab-el-Mandeb reduc cantitatea de petrol disponibilă la nivel global, ceea ce contribuie la creșterea rapidă a prețurilor. În România, carburanții au depășit deja pragul de 10 lei pe litru, iar scumpirile se propagă în economie, afectând transportul, alimentele și serviciile.
Păun a explicat că actualele creșteri de preț sunt rezultatul unui dezechilibru între cerere și ofertă, nu al speculei. „Această criză este generată de mai puțin carburant care ajunge pe piață și de mai mulți care licitează pentru acest carburant”, a declarat el. A avertizat că intervențiile statului asupra comercianților ar putea avea efecte inverse și că toate măsurile care îi vizează pe benzinari se vor întoarce împotriva consumatorilor.
În ceea ce privește limitarea adaosului comercial, Păun a subliniat că acesta reprezintă doar 10-15% din prețul final. „Ce vom obține prin această plafonare va fi praful de pe tobă. Nu va scădea deloc prețul la pompă”, a afirmat el. De asemenea, a menționat că percepția publicului este greșită în ceea ce privește profitabilitatea comercianților, adaosul fiind mult mai mic decât se crede.
Păun a ridicat problema creșterii costurilor din lanțul de distribuție, care au crescut cu 20-25%. „Carburantul se transportă tot cu carburant. Nu poți să limitezi adaosul fără să ții cont de aceste costuri”, a explicat el.
Reducerea accizei: efect limitat și temporar
Referitor la reducerea accizei, Păun a menționat că impactul ar fi unul punctual. „Acciza este fixă pe litru. Dacă prețul crește, statul nu mai câștigă suplimentar din această creștere. În schimb, TVA-ul crește odată cu prețul”, a adăugat el, sugerând că autoritățile ar putea lua în calcul soluții fiscale alternative, cum ar fi o cotă diferențiată de TVA pentru carburanți.
Critici: lipsa investițiilor și a unei strategii
Păun consideră că problema este mult mai profundă și ține de lipsa unei strategii coerente în energie și transport. „După 2022, ne-am culcat pe o ureche. Nu am electrificat transportul, nu am investit în infrastructura pentru mașini electrice și nu am dezvoltat transportul public”, a declarat acesta. El a oferit exemple concrete de lipsă a alternativelor pentru populație, cum ar fi absența trenurilor regionale și a pistelor de biciclete.
Aceste vulnerabilități fac ca România să fie mai expusă la crize decât alte state europene. „O țară ca Spania este mai bine pregătită. Noi nu le oferim românilor soluții în acest context”, a concluzionat Păun.
Măsura Guvernului, politică fără consecințe
O analiză realizată de Asociația Energia Inteligentă a ajuns la concluzia că plafonarea adaosului comercial are un impact limitat. Aceasta nu este o măsură economică reală, ci un gest politic menit să răspundă presiunii publice. Măsura nu rezolvă problema, ci o administrează mediatic, evitând soluții cu impact real, cum ar fi reducerea taxelor sau subvențiile.
Chiar și în scenariul în care plafonarea ar fi aplicată strict, reducerea estimată ar fi de doar 0,05-0,15 lei pe litru. Creșterea prețurilor este determinată în principal de majorarea costurilor (circa 22%), accize (aproximativ 3,75%) și variația adaosului (doar 2-4%). De asemenea, este semnalat faptul că definiția adaosului comercial, bazată pe costuri contabile, deschide posibilități de interpretare și ajustări interne, fără a reduce prețul final pentru consumatori.
