Ghid pentru o alimentație sănătoasă în timpul postului
Începând de astăzi și până la Paști, creștinii ortodocși trec printr-o schimbare a obiceiurilor alimentare și a ritmului vieții, având în vedere slujbele specifice acestei perioade. Postul alimentar aduce beneficii importante pentru sănătate, iar respectarea lui poate reprezenta un răgaz nu doar pentru suflet, ci și pentru trup. Este esențial ca alimentele consumate în această perioadă să fie, pe cât posibil, naturale, integrale și minim procesate.
Postul Mare implică excluderea uleiului în anumite zile, ceea ce poate contribui la menținerea sănătății organismului. Pentru a avea o alimentație echilibrată pe durata postului, care se întinde pe 7 săptămâni, este important să ne concentrăm pe câteva aspecte cheie.
Surse de proteine
La fiecare masă, este necesar să avem o sursă de proteine de calitate, cum ar fi mazărea, lintea, năutul, fasolea, produsele din soia precum tofu și tempeh sau seitan, obținut prin spălarea făinii de grâu. Majoritatea plantelor sunt surse incomplete de proteine, conținând doar o parte din aminoacizii esențiali. De aceea, este recomandat să consumăm și cereale integrale, cum ar fi pâinea sau pastele din făină integrală, orezul brun, quinoa, hrișca și fulgii de ovăz. Quinoa este o sursă completă de proteine, având un conținut ridicat de lizină.
Surse de grăsimi
Grăsimile integrale, precum avocado, nuci și semințe, sunt preferate. Fisticul, în special, conține toți cei 9 aminoacizi esențiali și fitonutrienți valoroși, având efecte antioxidante și cardioprotectoare.
Fructe și legume
Fructele și legumele proaspete nu trebuie să lipsească din dieta de post pentru a asigura necesarul de vitamine și aportul de fibre. Este important ca, mai ales copiii, adolescenții și vârstnicii care doresc să postească, să țină cont de aceste recomandări pentru a evita carențele nutriționale.
Simptomele consumului crescut de fibre
Un aspect frecvent întâlnit în timpul postului este disconfortul abdominal, inclusiv balonarea și constipația, cauzate de creșterea bruscă a aportului de fibre. Aceste simptome pot apărea mai ales la persoanele care consumă puține alimente vegetale în afara perioadelor de post. Balonarea este rezultatul fermentației alimentelor în intestinul gros, unde bacteriile își obțin energia din fibre.
Ameliorarea balonării
Pentru a reduce riscul de balonare, este recomandat ca trecerea la o alimentație de post să nu fie bruscă. În primele zile, se pot consuma alimente cu un conținut mai mic de fibre, cum ar fi fulgii de porumb, cușcușul, tofu, rădăcinoasele gătite și fructele din compot. Pe parcurs, se pot adăuga treptat alimente cu un conținut mai ridicat de fibre, cum ar fi fulgii de ovăz și leguminoasele. Este important să consumăm apă și băuturi neîndulcite pentru a asigura un tranzit digestiv optim.
Câteva plante medicinale pot ajuta la ameliorarea balonării, cum ar fi ceaiurile de ghimbir, fenicul, rozmarin, salvie și mentă. De asemenea, fructele kiwi conțin actinidină, o enzimă care favorizează digestia și reduce distensia abdominală.
