Impactul crizei politice asupra reformelor PNRR
România riscă să piardă 770 de milioane de euro din fondurile UE, după ce criza politică recentă a blocat adoptarea legilor necesare pentru reformarea salariilor din sectorul public și a companiilor de stat neperformante. Comisia Europeană a stabilit termenul limită de 31 august pentru implementarea acestor reforme, care sunt disponibile doar până la sfârșitul anului 2023.
Social-democrații din România s-au opus proiectelor de lege și s-au retras din coaliția de guvernare în luna mai, iar de atunci partidele nu au reușit să ajungă la un acord privind numirea unui nou prim-ministru. Siegfried Mureșan, candidatul preferat al centrului-dreapta pentru funcția de prim-ministru, a declarat că impasul reprezintă un „test al adevărului politic” privind angajamentul României de a-și reforma sectorul public, care nu este sustenabil.
Mureșan a subliniat că reforma legii salariilor din sectorul public ar corecta inegalitățile și ar reduce privilegiile politice, deblocând totodată fondurile europene menționate. Social-democrații au argumentat că reformele sunt prea austere și că Bolojan ar fi trebuit să negocieze un acord mai favorabil cu Comisia Europeană.
Reformele vizează și rețelele de clientelism care susțin influența PSD în administrația publică. Întreprinderile de stat din România sunt ineficiente și acumulate cu datorii uriașe, CFR fiind cel mai mare exemplu, așteptându-se să înregistreze pierderi de aproximativ 100 de milioane de euro în acest an, cu o datorie totală de peste 430 de milioane de euro până la sfârșitul anului 2025.
Vicepremierul Oana-Clara Gheorghiu a declarat că menținerea status quo-ului în aceste companii a creat „găuri negre” pentru economia României, în contextul în care salariile din sectorul public consumă anual aproximativ 30 de miliarde de euro. Sindicatele fac presiuni pentru majorări, dar analiștii avertizează că acestea sunt nesustenabile, având în vedere că deficitul bugetar a ajuns aproape la 8% din PIB anul trecut.
Agențiile de rating monitorizează situația, iar datoria suverană a României este la doar un nivel deasupra categoriei „junk”. Małgorzata Krzywicka, director asociat al Fitch pentru Europa de Est, a menționat că leadershipul politic va rămâne slab pe termen scurt, în vreme ce Kamil Całus, analist la OSW din Varșovia, a subliniat că societatea românească percepe vechile elite politice ca fiind nedemocratice și iresponsabile.
Relațiile dintre PSD și centrul-dreapta s-au deteriorat, ceea ce a dus la un impas parlamentar. Președintele Nicușor Dan a declarat că va numi un alt prim-ministru doar dacă candidatul va avea sprijinul necesar pentru a trece de votul de încredere. Analiștii susțin că organizarea de alegeri anticipate este improbabilă, România neavând un precedent de la căderea comunismului în 1989.
Cel mai probabil, țara va avea un guvern de minoritate sau o majoritate fragilă, iar Dan consideră că alegerile anticipate nu sunt o opțiune viabilă. Președintele UDMR, Hunor Kelemen, a menționat că un guvern condus de AUR ar putea deveni inevitabil, având în vedere sprijinul electoral în creștere al acestuia.
