Impactul lucrătorilor internaționali asupra economiei zonei euro
Angajaţii străini au avut un rol crucial în creşterea economiei zonei euro după pandemie, contribuind la depăşirea constrângerilor economice cauzate de îmbătrânirea şi reducerea forţei de muncă, conform unui studiu publicat de Banca Centrală Europeană (BCE).
În ultimii trei ani, lucrătorii internaționali au reprezentat jumătate din creşterea forţei de muncă din zona euro, ajutând la atenuarea deficitului de angajaţi. Aceştia au avut o contribuţie din ce în ce mai mare în segmentul locurilor de muncă cu înaltă calificare, datorită îmbunătăţirii nivelului lor de educaţie. BCE a subliniat că „influxul de angajaţi străini din ultimii ani a asigurat o creştere robustă a forţei de muncă din zona euro, compensând oarecum tendinţele demografice”.
Pe măsură ce populaţia celor 20 de state membre ale zonei euro continuă să îmbătrânească, iar rata natalităţii rămâne scăzută, forţa de muncă şi, prin urmare, creşterea economică, sunt limitate. Angajaţii străini contribuie semnificativ la rezolvarea acestei probleme, având un impact notabil în economiile principale din zona euro, cum ar fi Germania şi Spania. În Franţa şi Ţările de Jos, contribuţia a fost importantă, dar la un nivel mai redus. Italia, cu o rată de ocupare a forţei de muncă mai scăzută, a beneficiat de o utilizare mai amplă a angajaţilor interni.
De asemenea, în contextul unei creşteri semnificative a numărului de angajaţi străini, rata şomajului în rândul acestora a scăzut, datorită îmbunătăţirii nivelului de educaţie. Conform datelor Eurostat, în 2023, aproximativ 89.000 de angajaţi cu înaltă calificare din afara UE au primit „Cartea albastră a UE” (EU Blue Card), un permis de muncă şi de şedere pentru persoanele cu un nivel înalt de calificare din afara blocului comunitar. Germania a emis cel mai mare număr de permise, cu 69.000 de cărţi albastre, reprezentând 78% din total, urmată de Polonia cu 7.000 (8%) şi Franţa cu 4.000 (4%).
