Impactul tarifelor vamale instaurate de Donald Trump asupra industriei farmaceutice internaționale
Tarifele vamale impuse de Donald Trump ar putea deveni o amenințare pentru industria farmaceutică globală, având în vedere că piața americană reprezintă aproape jumătate din vânzările globale de produse farmaceutice. Politica actuală a administrației Trump în domeniul farmaceutic se concentrează pe două obiective principale: reducerea prețurilor medicamentelor eliberate pe bază de rețetă pentru americani și impunerea de tarife vamale ridicate la importurile de produse farmaceutice pentru a încuraja producția internă.
Într-un interviu acordat CNBC, Trump a menționat că tarifele vamale americane la produsele farmaceutice vor fi inițial mici, dar vor crește până la 150%, apoi la 250%, cu scopul de a stimula fabricația de medicamente în SUA. Dacă aceste tarife vor fi aplicate, ar putea perturba lanțurile de aprovizionare globale și ar putea conduce la creșterea prețurilor, în cazul în care companiile vor transfera costurile către consumatori.
Giganții farmaceutici europeni, cei mai vulnerabili
Giganții farmaceutici europeni, precum Novartis, Roche și Sanofi, sunt considerați cei mai vulnerabili, deoarece o parte semnificativă a lanțului lor de aprovizionare pentru piața SUA se află în Europa și în alte regiuni afectate de noile tarife vamale. Se estimează că un tarif de doar 15% aplicat importurilor de medicamente fabricate în Europa ar putea costa industria până la 19 miliarde de dolari pe an. Deși Sanofi își mărește investițiile în Statele Unite, este posibil ca, pe termen scurt, să nu fie complet protejată de efectele tarifelor vamale.
Nu toate companiile farmaceutice de pe piața americană vor fi afectate în aceeași măsură. Eli Lilly, AbbVie și Bristol Myers Squibb sunt relativ protejate, deoarece produc o mare parte din produsele pentru SUA pe plan intern. Pfizer continuă să dezvolte proiecte de cercetare și extindere a afacerilor în SUA, iar AstraZeneca și Johnson & Johnson au planuri de investiții de peste 50 de miliarde de dolari fiecare, iar Eli Lilly, de 27 de miliarde de dolari, pentru a crește capacitățile de producție din SUA. Totalul acestor angajamente ar putea depăși 250 de miliarde de dolari și are ca scop crearea de locuri de muncă în Statele Unite și reducerea expunerii la tarife, deși tranziția va dura ani de zile.
Producătorii de medicamente generice, cei mai afectați
Producătorii de medicamente generice, care depind de ingrediente farmaceutice active (API), se confruntă cu cele mai mari dificultăți. Aproape 40% din API-urile pentru medicamente generice din SUA provin din China și sunt acum supuse tarifelor vamale, ceea ce exercită presiuni asupra prețurilor și lanțurilor de aprovizionare pentru companii precum Teva și Sandoz.
O altă componentă a politicii actuale a administrației americane în domeniul farmaceutic este reducerea prețurilor medicamentelor pentru americani, ceea ce va exercita presiuni asupra marjelor produselor. Trump a extins politica „națiunii celei mai favorizate” printr-un decret executiv care obligă producătorii de medicamente să vândă medicamentele, în special cele acoperite de asigurările Medicare și Medicaid, la prețuri care nu depășesc cele mai mici prețuri practicate de companii în țările dezvoltate comparabile. Producătorilor de medicamente li s-a dat un termen de 60 de zile pentru a se angaja în scris să scadă prețurile, altfel se vor confrunta cu măsuri de reglementare.
Piața medicamentelor din SUA reprezintă aproximativ 45% din piața globală a industriei farmaceutice, care depășește 1,127 trilioane de dolari. Incertitudinea generată de aceste politici a afectat percepția investitorilor asupra sectorului, cu un indice S&P al sectorului medical din SUA care a pierdut aproape 5% din valoare de la începutul anului, în timp ce indicele european similar, Stoxx 600 Health Care, a pierdut peste 11%.
