Împrumuturile financiare ating o dobândă de aproape 8,5%
Ministerul Finanțelor a obținut recent un împrumut pe termen scurt din piața internă la un randament de 8,45% pe an, cel mai ridicat nivel de după toamna lui 2022. În piața secundară, curba randamentelor s-a inversat, ceea ce subliniază incertitudinea percepută de investitori pe termen scurt. Dobânzile la împrumuturile suverane în euro continuă să se depărteze de cele ale țărilor vecine.
Efectele crizei politico-electorale se resimt în piața titlurilor de stat, unde randamentele rămân ridicate. Conform analizei Erste, randamentul obligațiunilor pe 10 ani ale României a crescut cu aproximativ 80 de puncte de bază comparativ cu săptămâna precedentă, iar S&P a avertizat că România riscă să-și piardă ratingul investment grade dacă turbulențele politice afectează capacitatea țării de a reduce deficitul fiscal și de a asigura surse de finanțare externe.
Împrumuturi și cerere în piața primară
În piața primară, Trezoreria a emis obligațiuni cu scadența în iulie 2026, având un prospect de 500 de milioane de lei. Au fost înregistrate subscrieri de 1,35 miliarde de lei, iar împrumuturile efective au ajuns la 540 de milioane de lei. Deși cererea a fost mai bună decât în cazul unei licitații de certificate de trezorerie din săptămâna trecută, randamentele au crescut de la 8,21% pe an la 8,45% pe an. Acestea reprezintă cele mai mari randamente plătite de stat pentru a împrumuta bani din piața internă de după octombrie 2022.
Inversarea curbei randamentelor
În piața secundară, randamentele la 6 luni au crescut până la 8,35%, iar cele la 1 an au atins un nivel similar. Randamentele la 3 ani și 5 ani sunt mai ridicate, ajungând la 8,43% și 8,37%, în timp ce cele la 10 ani au scăzut de la 8,41% la 8,08%. Această inversare a curbei randamentelor, unde dobânzile pe termen scurt sunt mai mari decât cele pe termen lung, este un semn de mare incertitudine. În perioadele de instabilitate, termenul scurt este perceput ca fiind mai riscant decât cel lung.
Ultima inversare a curbei randamentelor a avut loc în iulie 2022, în contextul inflației ridicate și al volatilității mari pe piețele internaționale.
Comparativa cu alte țări din regiune
România se confruntă cu cele mai mari dobânzi din regiune, atât în monedă națională, cât și în valută. În Ungaria, randamentele la 10 ani în monedă națională sunt de 6,9%, în Polonia de 5,4%, iar în Cehia de 4,1%. De asemenea, spread-ul la euroobligațiunile scadente în 2023 comparativ cu bondurile Germaniei era de circa 4,6 puncte procentuale, în creștere cu 67 de puncte de bază. Obligațiunile în euro ale Serbiei (scadente în 2029) au un spread de 2,9 puncte procentuale, cele ale Ungariei de 1,82 pp, iar cele ale Bulgariei de sub 1 pp.
