Creșterea TVA-ului și măsurile fiscale pentru reducerea deficitului bugetar
Pachetul de măsuri fiscale destinat diminuării deficitului bugetar va fi implementat în două etape, prima începând cu 1 august 2024 și a doua de la 1 ianuarie 2026.
Măsuri care vor intra în vigoare de la 1 august 2024:
- Creșterea cotei standard de TVA de la 19% la 21%.
- Creșterea cotei reduse de TVA de la 5% și 9% la 11%, aplicabilă alimentelor, medicamentelor, apei, cărților, lemnelor de foc, energiei termice și sectorului Horeca (hoteluri și restaurante). Se va reanaliza situația Horeca la finalul lunii octombrie pentru o posibilă trecere la cota standard de 21%.
- Creșterea accizelor pentru carburanți, alcool și tutun, cu o schemă de restituire parțială pentru companiile de transport, pentru a atenua impactul.
- Aplicarea contribuției de asigurări de sănătate (CASS) pentru pensiile ce depășesc 3.000 de lei, doar pentru suma excedentară.
- Introducerea unei taxe suplimentare pe profiturile băncilor.
- Suprataxă pe câștigurile din jocurile de noroc, estimată să genereze un plus de 30% la această categorie de venituri.
- Finalizarea legislațiilor legate de pensiile speciale și reforma instituțiilor autofinanțate prin reducerea cheltuielilor.
- Reanalizarea sporurilor în cascadă, cu scopul de a ajusta sporurile excesive.
- Actualizarea redevențelor și valorificarea activelor statului, în următoarele două săptămâni.
Măsuri care vor intra în vigoare de la 1 ianuarie 2026:
- Impozitul pe dividende va crește de la 10% la 16%.
- Pensiile și salariile din sectorul public vor rămâne plafonate, după o creștere de 20% a salariilor și de peste 30% a pensiilor în 2024.
- Impozitarea proprietăților pe baza valorii de piață.
- Înghețarea salariilor publice și a prestațiilor sociale.
- Reorganizarea ministerelor și instituțiilor din subordine.
Măsuri în domeniul educației pentru noul an școlar:
- Creșterea normei didactice cu două ore în învățământul preuniversitar și universitar. Cadrele didactice vor preda 18, respectiv 20 de ore pe săptămână.
- Reducerea numărului de ore pentru plata cu ora, probabil la jumătate.
- Reforma burselor, menținând bursele de merit într-un număr limitat și alocând bursele sociale pe criterii de sprijin pentru familiile defavorizate.
Declarații ale prim-ministrului Ilie Bolojan:
Prim-ministrul a subliniat importanța adoptării acestor măsuri în regim de urgență pentru a preveni riscul de incapacitate de plată a României și pentru a accelera absorbția fondurilor europene. El a menționat că deficitul bugetar al României a fost în 2023 de 9,3%, cel mai mare din Uniunea Europeană.
„Din 100 de lei încasate din taxe, România cheltuie 132 de lei, ceea ce implică împrumuturi pentru acoperirea deficitului”, a explicat Bolojan, adăugând că fără aceste măsuri, România ar putea ajunge într-o situație similară cu cea a Greciei, cu riscuri mari pentru economie.
Prim-ministrul a precizat că pachetul de măsuri va fi adoptat prin asumarea răspunderii, conform procedurii constituționale, și va include măsuri pentru corectarea inechităților și pentru a facilita accesul la fondurile europene.
Conform ECOFIN, România nu a implementat măsuri pentru corectarea deficitului bugetar și au fost solicitate măsuri urgente înainte de reuniunea din 8 iulie 2023.
