România își propune să concureze cu Austria și Suedia în domeniul economic
Conform estimărilor ING Bank, PIB-ul nominal al României ar putea depăși 700 miliarde de euro în 2034 și să se apropie de 800 miliarde de euro în 2035. Aceasta ar implica un ritm de creștere reală de aproximativ 3% anual, cu o inflație medie similară. Aceste valori ar putea plasa România în competiție cu țări precum Austria și Suedia pentru a ocupa un loc în top 10 economii din Uniunea Europeană.
Se preconizează că nivelul de trai al românilor va crește semnificativ, evidențiat prin creșterea PIB-ului pe cap de locuitor, exprimat în paritatea puterii de cumpărare. De la aproximativ 55% din media Uniunii Europene în 2013, România a ajuns deja la aproape 80% în prezent.
„Până în 2035, ne așteptăm la o economie robustă, matură și diversificată, cu un echilibru mai bun între cererea internă și oferta locală. Sectoare precum IT, construcții și automotive pot deveni coloana vertebrală a economiei, alături de industrii emergente precum energia regenerabilă. Modernizarea infrastructurii fizice și digitale, susținută de fondurile europene, va reduce decalajele de dezvoltare regională. În ansamblu, până în 2035, avem șanse reale de a atinge niveluri fără precedent de prosperitate.”
Principalele motoare ale creșterii PIB-ului
Investițiile, în special cele finanțate din fonduri europene și cele atrase prin investiții străine directe, vor reprezenta un factor principal al creșterii PIB-ului în următorul deceniu. Absorbția eficientă a 28 miliarde de euro din PNRR până în 2026 și a altor 50 miliarde de euro alocate prin bugetul UE 2021-2027 ar putea stimula modernizarea infrastructurii și a capitalului uman, generând un „salt major” al economiei.
Tendința de nearshoring, sau relocarea producției mai aproape de piețele vestice, ar putea transforma România într-o destinație preferată pentru investiții noi, atâta timp cât forța de muncă rămâne disponibilă și competitivă. Stabilitatea macroeconomică, inclusiv deficit bugetar controlat și inflație redusă, va fi crucială pentru atragerea investitorilor străini.
Industrii cu potențial de creștere
Sectorul IT&C, demonstrând reziliență și potențial de creștere, va înregistra un ritm accelerat de dezvoltare. România are un potențial real de a deveni un hub regional IT&C și un lider în inovație. Economia va fi îmbunătățită de integrarea tehnologiilor avansate, cum ar fi AI și blockchain, transformând țara într-un creator de tehnologie.
De asemenea, sectorul energiei regenerabile va beneficia de angajamentele Uniunii Europene privind schimbările climatice, având ca rezultat investiții în parcuri eoliene și solare. Se estimează că, până în 2034, aproximativ jumătate din consumul final de energie al țării ar putea fi acoperit din surse regenerabile.
Impactul asupra agriculturii și salariilor
Viitorul agriculturii românești până în 2035 va depinde de adaptarea la schimbările climatice și de adoptarea tehnologiilor digitale, susținute de programele UE. Într-un scenariu optimist, agricultura va deveni mai rezilientă și mai tehnologizată.
Salariile din România tind să crească mai rapid decât inflația. De la intrarea României în Uniunea Europeană în 2007 până în prezent, salariul mediu net a crescut cu aproximativ 480%, comparativ cu o creștere a prețurilor de circa 125%. Acest proces de convergență salarială va continua probabil până în 2035.
În ceea ce privește investițiile, imobiliarele vor rămâne preferate de români, cu o rată a proprietății de aproximativ 95%. Totodată, va crește și interesul pentru investiții financiare, cu un număr tot mai mare de români descoperind oportunitățile de pe piața de capital.
