Îngrădirea excesivă a cheltuielilor: „anorexia financiară”, o tendință în creștere
Economisirea și gestionarea atentă a banilor sunt, în mod normal, considerate comportamente financiare responsabile. Însă, atunci când aceste obiceiuri devin obsesive, ele pot ajunge să afecteze viața de zi cu zi. Psihologii avertizează că sunt tot mai multe persoane ale căror temeri legate de cheltuirea banilor le domină deciziile și stilul de viață.
„Obișnuiam să compar obsesiv prețurile”, spune Annie Robinson, în vârstă de 39 de ani. „Banii erau doar pentru supraviețuire și chirie. Dacă prietenii mă invitau la un concert, refuzam pentru că mă temeam că voi avea nevoie de bani în viitor și nu voi avea suficienți. Dacă ieșeam la cină într-un restaurant care mi se părea scump, nu comandam felul principal, ci doar aperitivul. Fără masaje sau haine noi, doar plata facturilor.” Deși pentru persoanele cu un buget restrâns aceste măsuri pot părea normale, Robinson câștiga bine la acea vreme și și-ar fi putut permite cu ușurință să cheltuie bani pe oricare dintre aceste lucruri, dar s-a privat în mod deliberat de ele.
„Anorexicul financiar se privează de lucrurile bune pe care banii ne permit să le avem”, explică Vicky Reynal, autoarea cărții „Money On Your Mind: The Psychology Behind Your Financial Habits”. Ea subliniază că anorexia financiară este foarte diferită de simpla gestionare a bugetului sau de economisirea banilor, deoarece, în timp ce aceste obiceiuri sunt echilibrate, cheltuielile insuficiente provin dintr-un „loc irațional, emoțional” și „ne restricționează inutil bucuria”.
Anorexia financiară, tot mai frecventă din cauza volatilității piețelor financiare
Robinson a descoperit că aceleași tipare se repetau în relația ei cu banii. „Era ceva în legătură cu faptul că eram restrictivă cu resursele. Îmi permiteam anxietatea să se manifeste prin mâncare și bani. Mâncarea și finanțele sunt lucruri pe care le alegem în fiecare zi, așa că le foloseam pentru a încerca să fac față emoțiilor mele. Uneori, viața mea devenea foarte limitată.”
Deși nu există date despre anorexia financiară, planificatorul financiar Holly Donaldson crede că aceasta devine din ce în ce mai frecventă din cauza volatilității piețelor financiare. „De fiecare dată când apare mai multă incertitudine în viața cuiva, acest lucru va determina mai multe persoane să se restricționeze, unele dintre ele în mod inutil”, explică ea.
„Mă simt prost să cheltuiesc bani. Nu îmi permit să mă bucur de nimic”
Priya, în vârstă de 35 de ani, se identifică ca fiind anorexică financiară. A crescut observând comportamentul părinților ei, care au venit în Marea Britanie în 1972 după ce și-au părăsit casele și bunurile din Uganda. „Părinții mei strâng bani și economisesc obsesiv din teamă, iar eu am făcut același lucru toată viața. Chiar și când câștig bine, tot iau autobuzul în loc de metrou și îmi aduc băuturi calde în termos în loc să cumpăr cafea cu lapte.”
Acum câștigă 75.000 de lire sterline pe an și are economii de șase cifre, dar încă are o atitudine de privare. „Este foarte greu. Mi-aș dori să pot fi mai relaxată, dar îmi fac mereu griji că se va întâmpla ceva în viitor.” În ultimul an, Priya a decis să urmeze o terapie pentru anorexia financiară. Terapeutul ei i-a recomandat să noteze exact cât câștigă și cât cheltuie, stabilind o sumă ideală pe care să o cheltuie lunar.
„M-a ajutat”, spune Priya. „Acum încerc să mă asigur că cheltuiesc exact suma pe care mi-am stabilit-o în fiecare lună, în toate categoriile, de la îngrijire personală la divertisment.”
Cum te poți elibera de vina de a cheltui bani
Reynal lucrează cu mulți clienți care cheltuie prea puțin și a descoperit că acest obicei se poate dezvolta din multe motive, de la sentimentul că nu merită lucruri bune, până la rușinea bogăției. Primul pas este să înțelegi dacă problema ta este o dificultate generală de a cheltui bani, ceea ce ar putea fi legat de anxietate sau teama de a nu avea suficienți bani.
Robinson, care a suferit de anorexie financiară, a avut suișuri și coborâșuri de-a lungul vieții. Cu ajutorul terapiei și al maternității, a reușit să renunțe la mentalitatea de lipsă. „Am compasiune pentru acele perioade din viața mea. Maternitatea mi-a schimbat viața și m-a ajutat să realizez că pot să mă înmoaie. Vorbim despre reciclare, dar, dacă îi place ceva, uneori îi cumpărăm, pentru că îi aduce bucurie.”
Robinson este conștientă că temerile ei pot reapărea, dar știe că răspunsurile se află în încrederea în sine. „Am fost concediată acum un an și a fost foarte înfricoșător, dar nu am intrat în spirală. Am încredere în mine că voi avea grijă de mine, indiferent ce se va întâmpla.”
