Investigație a Parchetului European în România: 12 suspecți implicați într-o schemă frauduloasă de 9,5 milioane de euro legată de proiecte IT
Parchetul European a înaintat, în această săptămână, Tribunalului Bucureşti un rechizitoriu împotriva a 12 inculpaţi (şase persoane fizice şi şase societăţi comerciale) în urma unei anchete privind o fraudă în valoare de 9,5 milioane de euro care implică proiecte IT, finanţate de Uniunea Europeană. Verificări au fost efectuate și în Cipru, Cehia, Monaco, Statele Unite și Ucraina.
În cauză sunt trei proiecte IT pentru dezvoltarea de soluţii software inovatoare, finanţate prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR). Beneficiarii proiectelor au prezentat autorităţii de management din România, care supraveghează fondurile UE, documente false, aparent emise de furnizori, pentru achiziţionarea de bunuri şi prestarea de servicii. Documentele implicau, în unele cazuri, operaţiuni comerciale fictive, pentru a obţine în mod necuvenit fonduri de aproximativ 9,5 milioane euro (47.940.498,03 RON) din bugetul UE.
Procurorii au precizat că sumele primite ilegal au fost transferate în conturile bancare ale presupuselor societăţi furnizoare, iar societăţile internaţionale au fost utilizate în scopuri care nu aveau legătură cu proiectele. Activităţi de strângere de probe au fost desfăşurate în mai multe ţări, inclusiv Cipru, Cehia şi Malta, conform articolului 31 din Regulamentul EPPO, care permite anchete transfrontaliere mai rapide. Procurorii delegaţi europeni ai EPPO pot solicita măsuri specifice de investigare din partea colegilor lor din alte state membre participante, într-un mod mai rapid şi mai cuprinzător decât prin metodele tradiţionale de cooperare judiciară. De asemenea, măsuri de investigare au fost efectuate în Monaco, Statele Unite și Ucraina, cu sprijinul Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF).
Inculpaţii sunt acuzaţi de fraudă sau complicitate la fraudă prin utilizarea de documente false şi spălare de bani. Dacă vor fi găsiţi vinovaţi, aceştia ar putea primi pedepse cu închisoarea cuprinse între trei şi zece ani şi şase luni. Companiile implicate riscă confiscarea activelor şi o amendă de până la 422.000 euro, la care se pot adăuga sancţiuni suplimentare.
