Iohannis, Ciolacu și Ciucă, avertizați din timp despre pericolul crizei bugetare în România
Conducerea politică a României, inclusiv președintele Klaus Iohannis, premierul Marcel Ciolacu și președintele Senatului, Nicolae Ciucă, a fost informată încă din august 2024 despre riscurile unei crize bugetare iminente, conform unor documente „strict confidențiale”. Aceste informații au fost confirmate de fostul ministru de Finanțe, Marcel Boloș.
Documentele au fost transmise în regim confidențial către Președinție, Guvern și Senat, deoarece o eventuală publicare ar fi putut genera „o criză de neîncredere” în capacitatea României de a-și plăti datoriile. Boloș a subliniat că, în anul 2024, întreaga clasă politică discuta despre neimplementarea majorării impozitelor și taxelor, el fiind singurul care a trimis informări în acest sens.
Conform unui document intitulat „Riscuri bugetare pe anul 2024”, semnat de Marcel Boloș și alți oficiali, se atrăgea atenția asupra situației precare a finanțelor țării. Avertizarea sublinia că, în lipsa unor măsuri urgente pentru reducerea cheltuielilor bugetare, România riscă să depășească ținta de deficit bugetar, ceea ce ar duce la creșterea costului finanțării acestuia.
Europa Liberă a obținut șase documente oficiale, toate etichetate „strict confidențial”, care demonstrează că liderii politici au fost informați între august și decembrie 2024 despre riscurile unei depășiri semnificative a deficitului bugetar stabilit la începutul anului. Avertizările au vizat, de asemenea, capacitatea României de a obține împrumuturi suficiente pentru plata pensiilor și salariilor, în contextul majorării acestora de către guvernul Ciolacu.
La plecarea sa de la Ministerul Finanțelor, pe 24 decembrie, Boloș a raportat un deficit bugetar de 8,43%, echivalentul a 148 de miliarde de lei, iar România a încheiat anul cu un deficit de 9,3%, aproape 153 de miliarde de lei.
Într-o reacție la acuzațiile privind gestionarea deficitului, Marcel Ciolacu a declarat că România nu riscă un „colaps economic”. El a respins teoriile alarmiste despre un „dezastru economic”, subliniind că execuțiile bugetare sunt publice și pot fi verificate. Ciolacu a afirmat că, în ciuda acuzațiilor dure, decizia sa de a face un pas în spate din funcția de premier a fost motivată de necesitatea de a aduce noi lideri care să continue dezvoltarea țării.
