România, liderul Uniunii Europene în rândul proprietarilor de locuințe și al locuințelor supraaglomerate
Peste 94% din populația României trăia în 2024 într-o locuință proprietate personală, acesta fiind cel mai mare procent înregistrat în rândul statelor membre ale Uniunii Europene, conform datelor Eurostat. La nivelul Uniunii, mai mult de două treimi (68,4%) dintre locuitori dețineau locuința în care trăiau, în scădere ușoară față de 2023, când procentul era de 69,1%.
În România, procentul celor care locuiesc în locuințe proprietate personală a scăzut de la 95,6% în 2023 la 94,3% în 2024. Comparativ, în 2020, peste 96% din populația României trăia într-o locuință proprietate personală. Alte state cu un grad ridicat de proprietate a locuinței sunt Slovacia (93%) și Ungaria (92%).
Proprietate versus închiriere
Eurostat subliniază că, în majoritatea statelor membre, cu excepția Germaniei, procentul celor care dețin locuința în care trăiesc este mai mare decât cel al chiriașilor. În Germania, mai mult de jumătate (53%) dintre locuitori trăiesc într-o locuință închiriată, urmată de Austria (46%) și Danemarca (39%).
Tipuri de locuințe
Datele din 2024 arată că puțin peste jumătate din populația Uniunii Europene (51%) locuia într-o casă, în timp ce 48% locuiau într-un apartament. Casele sunt cele mai comune în două treimi dintre țările UE. Irlanda (90%) are cea mai mare pondere a populației care locuiește într-o casă, urmată de Țările de Jos și Belgia (ambele cu 77%), precum și de Croația (76%). Cele mai mari ponderi pentru apartamente au fost observate în Spania (65%), Letonia (64%) și Malta (63%).
Gradul de aglomerare
Mărimea unei locuințe din UE, măsurată ca număr mediu de camere per persoană, era, în medie, de 1,7 camere per persoană în 2024. Cel mai mare număr a fost înregistrat în Malta (2,2 camere per persoană), urmată de Belgia, Luxemburg și Țările de Jos (2,1 camere). România și Slovacia se află la capătul opus, cu 1,1 camere per persoană.
Calitatea locuirii poate fi evaluată și prin procentul populației care trăiește într-o locuință aglomerată. În 2024, cea mai ridicată rată de aglomerare se înregistra în România (41%), urmată de Letonia (39%) și Bulgaria (34%). Cele mai scăzute rate de aglomerare se înregistrau în Cipru (2%) și Malta (4%). La nivelul Uniunii Europene, 17% din populație trăia în 2024 într-o locuință aglomerată, în scădere de la 19% în 2010.
