Ionuț Dumitru: Absența unui angajament politic a condus la falimentul legii salarizării și la risipirea fondurilor din PNRR
România pierde peste 700 de milioane de euro din PNRR după ce partidele nu au ajuns la un acord asupra noii legi a salarizării. Ionuț Dumitru, consilier onorific al premierului interimar Ilie Bolojan, a declarat că acest eșec are consecințe semnificative dincolo de pierderea banilor europeni. Statul pierde și ocazia de a corecta inechitățile salariale din sectorul public, iar blocajul politic poate influența evaluările agențiilor de rating.
Noul proiect de lege a salarizării era un jalon din PNRR, legat de o sumă de aproximativ 770 de milioane de euro. Cu toate acestea, partidele nu au reușit să ajungă la un acord. „Pierderea acestor fonduri nu este deloc o sumă mică. Avem 700 și ceva de milioane de euro atașați acestui jalon. Din păcate, acești bani sunt pierduți. Cred că mai importantă decât partea financiară era restabilirea echității în salarizarea din sectorul public și predictibilitatea salarizării pentru anii următori”, a explicat Dumitru.
Proiectul ar fi presupus un efort bugetar suplimentar de aproximativ 12 miliarde de lei în anul următor, în contextul în care cheltuielile statului cu salariile din sectorul public sunt estimate la 160-170 de miliarde de lei. Dumitru a subliniat că majoritatea angajaților ar fi beneficiat de creșteri salariale, fără ca salariile altor bugetari să fie reduse. „Acestea au fost asigurările care s-au dat permanent. Legea a fost însă foarte criticată, în special de sindicate și de partidele politice”, a adăugat el.
Pierderea fondurilor europene poate pune o presiune suplimentară asupra bugetului, în cazul în care statul va decide să continue proiectele care urmau să fie finanțate prin granturile din PNRR. Dumitru a precizat că „pot exista implicații asupra deficitului bugetar, deoarece proiectele, fără finanțare din granturi, vor trebui acoperite din resurse publice locale”. Impactul bugetar exact va putea fi evaluat după ce va fi cunoscut numărul proiectelor finalizate până la expirarea termenului din PNRR.
În ciuda pierderii acestor fonduri, Dumitru consideră că PNRR nu poate fi considerat un eșec general, deoarece România a primit deja fonduri semnificative, inclusiv nerambursabile. „Nu a fost un eșec, pentru că au venit miliarde bune în România. Sigur, dacă privim din perspectiva pierderii unei oportunități, putem spune că a fost o pierdere”, a adăugat el.
Blocajul politic în jurul legii salarizării și lipsa unui guvern cu puteri depline pot genera întrebări în rândul agențiilor de rating privind continuarea reducerii deficitului. România a reușit să își reducă deficitul bugetar de la peste 9% din PIB, dar mai are un drum lung până la atingerea țintei de 3%. Dumitru a concluzionat că „discuțiile pe legea salarizării cântăresc destul de mult în evaluarea agențiilor de rating” și că absența unui angajament politic ferm ridică semne de întrebare cu privire la consolidarea fiscală în anii următori.
