Ionuț Dumitru trage un semnal de alarmă privind instabilitatea politică
România se confruntă cu o zonă de incertitudine, iar orice regres în consolidarea fiscală ar putea avea efecte directe asupra dobânzilor și fondurilor europene, avertizează economistul Ionuț Dumitru. Acesta subliniază că greșeala cea mai mare ar fi să facem pași înapoi după eforturile depuse pentru reducerea deficitului bugetar.
România a început să reducă deficitul bugetar în a doua parte a anului trecut, după adoptarea primelor măsuri de corecție fiscală. Deficitul bugetar a scăzut de la un nivel de peste 9% din PIB la 7,9% din PIB, conform standardelor europene, și 7,6% după metodologia națională, la finalul anului trecut. Pentru acest an, ținta este de 6,2% din PIB. Primele luni ale anului arată o reducere semnificativă a deficitului față de aceeași perioadă a anului anterior, iar proiecțiile sugerează că România este pe drumul cel bun pentru a atinge această țintă.
Riscurile instabilității politice
Ionuț Dumitru atrage atenția că actuala incertitudine politică reprezintă principalul risc pentru evoluția finanțelor publice și pentru încrederea investitorilor. Instabilitatea guvernamentală poate afecta direct ritmul reformelor și poate duce la creșterea deficitului bugetar. „O incertitudine politică și o instabilitate guvernamentală riscă să ne ducă în zona pașilor înapoi”, a declarat economistul.
Miza fondurilor europene și a PNRR
Un alt aspect critic este absorbția fondurilor europene din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care trebuie finalizată până în august 2026. Dumitru subliniază că pierderea acestor fonduri ar avea consecințe economice și bugetare semnificative. „Dacă nu sunt recuperate, se vor vedea probabil direct în deficitul bugetar”, a adăugat acesta.
Dobânzi mai mari și presiune pe datorie
Dacă reformele fiscale sunt întârziate, costurile de finanțare ale statului ar putea crește semnificativ. România plătește deja dobânzi de aproximativ 3% din PIB pentru datoria publică, ceea ce limitează marja de manevră a autorităților. „Este foarte important să menții încrederea piețelor financiare, iar acest lucru se poate face doar dacă tratezi cu seriozitate problema deficitului”, a concluzionat Ionuț Dumitru.
Ajustarea fiscală va avea loc inevitabil, fie controlată de autorități, fie impusă de piețele financiare. „Diferența este dacă o facem rațional, cu politici economice sănătoase și costuri mai mici, sau lăsăm piețele financiare să ne forțeze să ne ajustăm, caz în care costurile economice și sociale pot fi mult mai mari”, a subliniat economistul.
