Italia la răscruce: Propuneri controversate pentru reformarea cetățeniei
Italienii sunt chemaţi la referendum duminică şi luni pentru a vota asupra unei măsuri menite să faciliteze obţinerea cetăţeniei, precum şi asupra abolirii legilor de liberalizare a pieţei muncii, două iniţiative la care guvernul se opune.
În prezent, un rezident non-european care nu are legături de căsătorie sau de sânge cu Italia trebuie să locuiască în ţară timp de zece ani înainte de a putea solicita cetăţenia, un proces ce poate dura ani de zile. Propunerea supusă referendumului ar reduce această perioadă la cinci ani, aliniind Italia cu Germania şi Franţa. Susţinătorii votului „da” estimează că până la 2,5 milioane de persoane ar putea beneficia de această reformă, care este susţinută de Partidul Democrat (PD), principala forţă de opoziţie.
Iniţiativa referendumului a fost iniţiată de partidele de opoziţie şi ONG-uri, care au strâns peste 500.000 de semnături în septembrie anul trecut, conform legii. Premierul Giorgia Meloni, liderul partidului de extremă dreapta Fratelli d’Italia (FDI), care a venit la putere în 2022 pe o platformă anti-migranţi, s-a declarat „absolut împotriva” măsurii. Partidele din coaliţia sa au îndemnat electoratul să nu participe la vot, deoarece pentru validarea rezultatelor este necesară o prezenţă la vot de peste 50%.
Meloni a caracterizat legea actuală privind cetăţenia ca fiind „excelentă” şi „foarte deschisă”, subliniind că Italia se numără printre naţiunile europene cu cel mai mare număr de naturalizări. Potrivit Eurostat, în 2023, Roma a acordat cetăţenia italiană unui număr de 213.500 de persoane, reprezentând o cincime din totalul naturalizărilor din Uniunea Europeană.
Guvernul Meloni a schimbat recent regulile pentru obținerea cetățeniei italiene, restricționând accesul la naturalizare în funcție de legătura de sânge, astfel încât doar străinii cu bunici sau părinţi italieni sunt acum eligibili, eliminând opțiunea de a urmări ascendenţa până la străbunici. Chiar dacă opţiunea „da” va câştiga, regula conform căreia copiii născuţi în Italia din părinţi străini nu pot solicita cetăţenia până la vârsta de 18 ani va rămâne neschimbată.
Rapperul Ghali, născut la Milano din părinţi tunisieni, a îndemnat publicul să meargă la vot, afirmând că „uniuni s-au născut aici, au trăit aici ani de zile, (…) se simt italieni din toate punctele de vedere, dar nu sunt recunoscuţi ca cetăţeni”.
În aceeași perioadă, italienii sunt chemaţi să se pronunţe asupra unei propuneri de abrogare a patru legi care liberalizează piaţa muncii. Această consultare a fost solicitată de sindicatul de stânga CGIL, care a strâns cele 500.000 de semnături necesare pentru organizarea scrutinului. Sindicatul speră să restabilească măsurile de protecţie împotriva contractelor precare, concedierilor şi accidentelor de muncă, care au fost abolite anterior.
„Vrem să răsturnăm o cultură care a pus interesele întreprinderilor înaintea celor ale lucrătorilor”, a declarat Maurizio Landini, secretarul general al CGIL. Partidul Democrat susţine această schimbare, deşi a adoptat unele dintre măsurile propuse pentru abolire când se afla la putere, inclusiv unele introduse de fostul şef al guvernului Matteo Renzi.
Aflat în prezent la 23% în sondaje, cu mult în urma Georgiei Meloni, care rămâne stabilă la aproximativ 30%, PD încearcă prin această nouă poziţionare să recâştige o parte din votul clasei muncitoare.
