Legătura dintre alimentație și microbiomul pielii
Pielea și părul, aflate la suprafața corpului, sunt expuse constant factorilor de mediu și acționează ca bariere de protecție fizice și biologice prin intermediul microbiotei cutanate. Deși se discută frecvent despre microbiota intestinală și rolurile sale esențiale în funcționarea organismului, microbiota pielii beneficiază de o atenție mai redusă. Dieta, stilul de viață și obiceiurile de îngrijire a pielii sunt factori modificabili care influențează activitatea glandelor sebacee, secreția de sebum, sănătatea și aspectul pielii.
În timpul verii, pielea și părul sunt supuse unor factori precum temperaturile ridicate, praful, transpirația, nisipul, apa de mare și poluanții. Microorganismele de pe piele apără organismul de patogeni dăunători, iar microbiota cutanată joacă un rol important în „educarea” limfocitelor T, învățându-le să recunoască patogenii.
Bacteriile rezidente la nivelul pielii se hrănesc cu sebumul produs de glandele sebacee, eliberând acizi grași și acid lactic, care contribuie la menținerea unui pH acid al pielii, între 4,5 și 5,5, inaccesibil pentru patogeni precum Staphylococcus aureus. Dezinfectanții, săpunurile și detergenții duri pot altera compoziția microbiotei, crescând pH-ul pielii și slăbind funcția de barieră cutanată, ceea ce duce la deshidratare și la afecțiuni cutanate.
Activitatea glandelor sebacee și sudoripare
Compoziția microbiotei cutanate este influențată de factori externi și interni, precum vârsta și sexul. Pielea fătului este sterilă, iar colonizarea cu bacterii începe în timpul nașterii. Perioadele critice pentru dezvoltarea microbiotei sunt primii ani de viață și adolescența, când glandele sebacee și sudoripare devin foarte active, activitatea acestora fiind modulată hormonal.
Testosteronul stimulează secreția de sebum, în timp ce estrogenii și progesteronul contribuie la echilibrarea acesteia. Secreția de testosteron este maximă în perioada pubertății la băieți, favorizând apariția acneei, iar la fete, estrogenii echilibrează efectele testosteronului.
Sebumul are roluri esențiale pentru funcția de barieră cutanată și protecția antimicrobiană, iar cercetările sugerează că oferă și o protecție împotriva radiației UV. Activitatea glandelor sebacee este dictată genetic, iar aproximativ 25% dintre adulți au un ten gras, iar 50% un ten mixt, predispus la acnee și alte afecțiuni cutanate.
Efectele dietei asupra pielii
Dieta, stilul de viață și obiceiurile de îngrijire a pielii influențează activitatea glandelor sebacee și sănătatea pielii. Spălarea excesivă și exfolierea agresivă pot stimula secreția compensatorie de sebum, în timp ce agenții de spălare nepotriviți pot provoca uscarea excesivă a pielii sau ineficiență în îndepărtarea sebumului. Este important să se aleagă produse de curățare corespunzătoare tipului de ten.
Dieta are un impact semnificativ asupra pielii. Dietele hipercalorice pot favoriza sinteza de sebum și testosteron, iar alimentele prăjite au un indice inflamator mare, crescând riscul de acnee. Restricția calorică ajută la inhibarea secreției de sebum. Pielea necesită protecție antioxidantă și molecule pentru sinteza proteinelor din dietă sau aplicate topic.
Aminoacizii din alimentele bogate în proteine, vitamina C din fructe și legume, beta-carotenul din fructele colorate, probioticele din iaurt, vitamina E din migdale și polifenolii din fructele de pădure sunt esențiali pentru sănătatea pielii. Consumul a cel puțin cinci căni de apă pe zi este vital pentru reacțiile biochimice din organism și din piele, în special pe timp de vară.
