Restaurarea covorului oriental din Moscheea Carol I
Unul dintre cele mai valoroase obiecte de patrimoniu din Constanța, celebrul covor oriental din Moscheea Carol I, nu poate fi trimis în Turcia pentru restaurare, deși reprezentanții Muftiatului Cultului Musulman din România au solicitat acest lucru. Comisia Națională a Muzeelor și Colecțiilor a comunicat că bunul cultural, clasat în categoria juridică Tezaur a patrimoniului cultural național mobil, nu poate fi exportat temporar pentru restaurare, conform legislației în vigoare.
Potrivit răspunsului transmis Muftiatului, lucrările de restaurare trebuie realizate exclusiv de experți acreditați de Ministerul Culturii sau în laboratoare și ateliere autorizate din România. Totuși, există posibilitatea invitării unui expert acreditat din Turcia pentru realizarea intervențiilor necesare. Comisia Națională a Muzeelor și Colecțiilor recomandă luarea unor măsuri de conservare activă a covorului și inițierea unui Memorandum către Guvernul României pentru modificarea legislației care împiedică, în prezent, exportul temporar al obiectelor clasate în categoria Tezaur în scopul restaurării.
Covorul oriental, realizat manual la Hereke, în Turcia, are o vechime de peste două secole și este strâns legat de istoria comunității musulmane din Dobrogea. Acesta a aparținut comunității de pe insula Ada Kaleh și a ajuns la Constanța după dispariția insulei în urma construirii sistemului hidroenergetic de la Porțile de Fier. Insula Ada Kaleh, cunoscută și sub numele de Insula Fortăreață, a fost înghițită de ape în anul 1970, când a început construcția hidrocentralei de la Porțile de Fier. Covorul, cu o lungime de 14 metri și o lățime de 9 metri, a fost lucrat manual timp de aproape 17 ani și cântărește peste 490 de kilograme.
Proiectul de reabilitare a Moscheii Carol I
Subiectul restaurării covorului se leagă de proiectul amplu de reabilitare a Moscheii Carol I, monument istoric emblematic al Constanței. Lucrările de restaurare ale edificiului sunt în prezent în etapa pregătirii documentațiilor tehnice și a procedurilor necesare pentru demararea intervențiilor. Muftiul Iusuf Muurat a declarat că proiectul se află într-o etapă avansată, fiind obținute avizele necesare, urmând ca, în curând, să fie depusă documentația tehnică în vederea obținerii Autorizației de construire.
Majoritatea avizelor necesare au fost deja obținute. Urmează plata unei taxe administrative finale și depunerea documentației pentru eliberarea autorizației de construcție. Proiectul beneficiază de sprijinul secretariatului de stat pentru Culte și al unor lideri politici. Deși necesarul financiar a fost o provocare, problema a fost parțial rezolvată, permițând începerea lucrărilor chiar în cursul acestui an. Se estimează că, în următorii 3-4 ani, constănțenii și turiștii vor putea fi martorii reinaugurării moscheii complet restaurate.
Despre Moscheea Carol I
Moscheea a fost construită începând cu 1910, la ordinul regelui Carol I, pe locul unei vechi geamii, numită „Mahmudie”, care data din anul 1822. Moscheea „Carol I” a fost inaugurată pe 31 mai 1913, în prezența Regelui Carol I și a Reginei Elisabeta. Este considerată printre primele construcții din beton armat din România, având ca model Marea Moschee din orașul turcesc Konya. Clădirea, realizată în stil arabo-bizantin cu elemente de stil neoromânesc, este opera arhitectului Victor Stephanescu, iar structura este realizată de inginerul Gogu Constantinescu.
În interior, se găseau două covoare persane oferite de Sultanul Abdul Hamid, care au dispărut în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. De la vechea geamie „Mahmudie” a fost păstrat mihrabul, realizat în stil maur. În jurul mihrabului sunt scrise cele 99 de atribute ale puterii divine, iar de-o parte și de alta a mihrabului sunt numele lui Allah, Abu Bechir, Omer, Osman, Ali și Muhamed. Corpul moscheii este precedat de o curte împrejmuită cu ziduri înalte, care adăpostește spații pentru abluțiune.
