Loialitate în loc de expertiză: Valeri Gherasimov, strategul militar al Ucrainei, îndrumă Rusia spre o eră gerontocratică
Luni, șeful statului major general al Rusiei, Valeri Gherasimov, a împlinit 70 de ani. Cu această ocazie, a fost decorat cu Ordinul Curajului, fiind un fidel adept al președintelui Putin. Deși, în mod normal, atingerea vârstei de 70 de ani ar însemna retragerea automată din funcție, Putin nu dă semne că ar intenționa să-l demită pe Gherasimov. Deși nu a fost emis niciun decret prezidențial pentru prelungirea mandatului său, Gherasimov rămâne în funcție, iar strategia de război din Ucraina va continua, la fel ca și tendința regimului către gerontocrație.
În ciuda faptului că Gherasimov a fost șef al statului major general timp de aproape 13 ani, nu au existat omagii publice sau semne de stimă personală în rândul militarilor. Dara Massicot, cercetătoare la Carnegie Endowment for International Peace, a observat că Gherasimov nu a primit urări calde cu ocazia zilei sale de naștere, spre deosebire de alți ofițeri superiori respectați.
Fostul său omolog ucrainean, generalul Zalujnîi, l-a numit „cel mai inteligent dintre oameni” și un „inamic puternic și imprevizibil”. Totuși, o evaluare a Pentagonului l-a descris pe Gherasimov ca „poate nu cel mai strălucit ofițer al generației sale, dar respectat și de încredere”. Comentariile negative pe rețelele sociale l-au numit „groparul armatei ruse” și „imbecilul-șef”, în contextul mandatului de arestare pentru crime de război emis pe numele său de Curtea Penală Internațională de la Haga.
Născut într-o familie muncitoare din Kazan, Gherasimov s-a înrolat în armată în timpul adolescenței și a avansat rapid în grad, participând la al Doilea Război Cecen. De la numirea sa în 2012, a devenit o figură constantă în prezența lui Putin la exercițiile militare. Rolul său de șef implică atât aplicarea ordinelor de sus, cât și comunicarea preocupărilor armatei, un aspect pe care se pare că nu îl îndeplinește cu succes.
Invazia Ucrainei din 2022 a deteriorat relația lui Gherasimov cu soldații și a fost indicată ca o strategie de forță brută, care a dus la pierderi imense pentru Rusia. Pierderile estimate includ peste un milion de morți și răniți, precum și decimarea forțelor de elită și pierderea majorității flotei de tancuri.
Putin, având o preferință pentru loialitate în detrimentul competenței, continuă să-l mențină pe Gherasimov în funcție, deși există multe opțiuni viabile pentru înlocuirea sa. Generalul Serghei Surovikin, fost ofițer al forțelor speciale, și generalul-colonel Andrei Mordvicev, comandantul forțelor terestre, sunt considerați candidați potențiali, dar Gherasimov rămâne în continuare la conducere.
Pe termen lung, strategia lui Gherasimov pare să se bazeze pe un război de uzură. Cu toate că ucrainenii au demonstrat ingeniozitate, rușii au învățat și ei lecții importante în tactică. Totuși, nemulțumirea în rândul ofițerilor se amplifică, mai ales că Gherasimov continuă să adopte o abordare rigidă și ierarhică, care a dus la pierderi semnificative.
Regimul condus de Putin devine tot mai îmbătrânit, având în frunte oficiali cu vârste avansate, cum ar fi Serghei Lavrov, ministrul de Externe, în vârstă de 75 de ani, și Alexander Bortnikov, șeful Serviciului Federal de Securitate, în vârstă de 73 de ani. Majoritatea liderilor din jurul lui Putin sunt dintr-o generație diferită, mai tânără, dar fără influență reală asupra deciziilor strategice.
În concluzie, menținerea lui Gherasimov reflectă nu doar o alegere personală a lui Putin, ci și o tensiune generațională în cadrul sistemului, care ar putea avea consecințe serioase pentru viitorul Rusiei, în special în contextul nemulțumirilor crescânde și al riscurilor de revoltă.
