Mai mult de 7.300 de deținuți activează în România
Conform datelor oficiale publicate de Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP), un număr tot mai mare de deținuți din România desfășoară activități lucrative. În luna octombrie, 7.311 persoane private de libertate au muncit la nivel național, participând la activități organizate atât în interiorul, cât și în exteriorul penitenciarelor. În 2025, valoarea totală a serviciilor prestate de către aceștia a ajuns la 110,3 milioane de lei, marcând o creștere de 30,5% față de anul anterior, când s-au înregistrat 84,5 milioane de lei.
Interesul angajatorilor pentru colaborarea cu penitenciarele este în continuă creștere. În perioada septembrie-noiembrie 2025, au avut loc 33 de întâlniri de lucru în 36 de penitenciare, la care au participat peste 240 de operatori economici, alături de reprezentanți ai agențiilor județene pentru ocuparea forței de muncă, ai prefecturilor și ai autorităților locale. Angajatorii care încheie contracte cu penitenciarele beneficiază de facilități fiscale, ceea ce face colaborarea mai atractivă pentru mediul privat. Autoritățile consideră că aceste parteneriate contribuie la reintegrarea socială a deținuților și la acoperirea deficitului de forță de muncă din anumite sectoare.
Cum pot munci deținuții
Activitatea lucrativă a persoanelor private de libertate este reglementată de Legea nr. 254/2013. Conform acestei legi, penitenciarele pot încheia contracte de prestări servicii cu persoane fizice sau juridice pentru utilizarea forței de muncă a persoanelor condamnate. Munca poate fi desfășurată în diverse forme: în interiorul sau în exteriorul penitenciarului, în regie proprie, pentru activități gospodărești necesare unităților de detenție, în caz de calamități, în regim de voluntariat sau în alte situații prevăzute de lege.
Nu toți deținuții au dreptul de a participa la activități lucrative. Legea impune condiții clare: persoanele condamnate trebuie să fie clasificate în regim deschis, să nu se fi sustras de la executarea pedepsei, să mențină legături cu familia și să nu fie cercetate, urmărite penal sau judecate pentru alte infracțiuni. Selecția este realizată de administrațiile penitenciarelor, ținând cont de comportamentul deținuților și de gradul de risc pe care îl prezintă.
Cum sunt împărțiți banii câștigați
Veniturile obținute din munca prestată nu ajung integral la deținuți. Sumele sunt încasate de administrația penitenciarului și distribuite conform legii: 40% din venit revine persoanei condamnate. Din această sumă, deținutul poate utiliza 90% pe durata detenției, iar 10% este consemnat pe numele său la Trezoreria Statului, urmând să fie încasat la momentul punerii în libertate. Restul de 60% din venit revine administrației penitenciarului ca venituri proprii, care sunt contabilizate și utilizate conform legislației privind finanțele publice.
