Sentimentul de amenințare în rândul românilor
Două treimi din români (65,2%) au avut sentimentul, în ultimele șase luni, că țara noastră este în pericol, arată un barometru realizat de INSCOP Research în perioada 20-26 iunie 2025. Conform directorului INSCOP, Remus Ștefureac, nu există nicio categorie de populație mai relaxată în ceea ce privește percepția pericolului, ceea ce subliniază starea de tensiune din societatea românească.
„După cea mai gravă criză sanitară a ultimului secol și peste 3 ani de război la granițele României provocat de atacul Rusiei asupra Ucrainei, starea de anxietate a populației era oricum ridicată. Pe acest fond, sentimentul general al populației că România este în pericol a fost amplificat de cea mai gravă criză a regimului democratic din ultimele 3 decenii”, a declarat Remus Ștefureac.
Pericolele percepute de români
Conform sondajului, 37,1% dintre români au avut sentimentul că România este în pericol în foarte mare măsură, 28,1% în mare măsură, 18,2% în mică măsură, iar 15,3% în foarte mică măsură sau deloc. 1,3% dintre respondenți nu știu sau nu răspund.
Votanții USR și AUR, persoanele cu vârste între 18 și 29 de ani și locuitorii din București sunt categoriile care au raportat cel mai mult sentimentul de pericol. În contrast, votanții PNL și PSD, precum și locuitorii din mediul urban mic, au avut o percepție mai redusă a pericolului.
În ceea ce privește sursa pericolului, 14,5% dintre respondenți cred că acesta provine din afara țării, 14,5% din interior, iar 35,1% consideră că pericolul provine în egală măsură din ambele direcții. Diferența până la 100% este dată de cei care nu au perceput un pericol semnificativ.
Votanții PSD consideră în special că pericolul vine din afara țării, în timp ce votanții AUR, persoanele cu vârste între 18 și 29 de ani și angajații la stat cred, într-o măsură mai mare, că pericolul provine din interior. Persoanele cu studii superioare, votanții USR și locuitorii din București și din urbanul mare consideră că pericolul vine în egală măsură din afară și din interior.
Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului fiind de 1.150 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2,9%, la un grad de încredere de 95%.
