Măsuri stricte împotriva agresorilor: retragerea plângerii penale devine imposibilă în cazurile de violență în familie
Camera Deputaților a adoptat un proiect de lege inițiat de Alina Gorghiu, care modifică Legea pentru prevenirea și combaterea violenței domestice și completează Codul penal. Printre măsurile noi se numără faptul că ordinul de protecție este prelungit automat până la soluționarea cererii în primă instanță, plângerea penală nu mai poate fi retrasă în cazurile de violență domestică, iar retragerea plângerii pentru loviri sau alte violențe nu mai produce efecte atunci când agresorul este membru al familiei.
„În situația înaintării ordinului de protecție provizoriu, durata inițială pentru care a fost dispus se prelungește, de drept, până la soluționarea în primă instanță a cererii pentru emiterea ordinului de protecție”, prevede proiectul inițiat de deputata PNL Alina Gorghiu. Actul normativ mai urmărește descurajarea faptelor de violență domestică, majorând limitele de pedeapsă în cazul agresorilor care recidivează. „Dacă faptele sunt săvârșite de o persoană care a mai comis anterior o infracțiune de încălcare a măsurilor dispuse prin ordinul de protecție sau prin ordinul de protecție provizoriu, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu jumătate”, mai arată propunerea legislativă.
Proiectul stipulează și că, la expirarea duratei măsurilor de protecție, persoana protejată poate solicita un nou ordin de protecție, dacă există indicii că, în lipsa măsurilor de protecție, viața, integritatea fizică sau psihică ori libertatea persoanei protejate ar fi puse în pericol.
Alina Gorghiu a explicat că această lege aduce schimbări majore, fiecare răspunzând unor vulnerabilități reale constatate în practică: „Ordinul de protecție provizoriu este automat prelungit până la soluționarea cererii în primă instanță. Până acum, ordinul provizoriu expira după 5 zile, lăsând victimele într-un gol de protecție periculos. Noua lege îl prelungește automat până la decizia primei instanțe, asigurând continuitatea protecției și eliminând intervalele în care agresorul putea reveni.”
Mai multe instituții pot depune cererea de ordin de protecție în numele victimei, inclusiv procurorul, autoritățile locale cu atribuții în protecția victimelor și furnizorii acreditați de servicii sociale. Această prevedere este esențială pentru victimele care nu pot sau nu îndrăznesc să solicite singure ajutor. Statul poate interveni din oficiu în situațiile de risc major.
Instanța este obligată să evalueze riscul chiar și în lipsa raportului serviciului de probațiune. Judecătorul trebuie să facă propria analiză a riscului pe baza probelor existente, eliminând astfel situațiile în care ordinele de protecție erau respinse pentru lipsa unor documente formale, deși riscul era evident.
Victima nu mai poate fi presată să renunțe la cererea de protecție atunci când aceasta a fost depusă de instituții. Este abrogată prevederea care permitea victimei să renunțe la cererea depusă de procuror, autoritatea locală sau serviciile sociale. Măsura previne presiunile agresorului și întrerupe repetitivul ciclu violență–renunțare–reviolentare.
„Plângerea penală NU mai poate fi retrasă în cazurile de violență domestică”, a subliniat Gorghiu. Ea a adăugat că retragerea plângerii pentru loviri sau alte violențe nu mai produce efecte atunci când agresorul este membru al familiei. Această schimbare răspunde problemelor legate de presiune, intimidare sau dependență, care au condus la închiderea a mii de dosare fără evaluarea reală a riscului.
Proiectul de lege introduce un nou alineat în art. 158 al Codului penal, tratând violența domestică ca o problemă de siguranță publică și nu ca un conflict privat. Legea va merge la promulgare, după ce Senatul a adoptat inițiativa legislativă, iar Camera Deputaților a dat votul decisiv. De la începutul anului până în luna noiembrie, au fost înregistrate 51 de cazuri de femicid în România.
